luni, 28 decembrie 2015

Raspunsuri la mesaje (I)

Răspund acum la o parte din întrebarile puse de cei care m-au contactat de-a lungul timpului, în măsura în care temele propuse nu au fost discutate pe blog sau răspunsurile prezintă interes general.

Laur-Bucuresti (SMS); Master, de ce era folosit biciul cu predilectie ptr pedepsirea sclavilor?
Rasp:-Biciul era o arma foarte eficienta ptr dominarea si pedepsirea sclavilor: era foarte dureros, dar nu ucidea. Proprietarii de sclavi nu aveau nici un interes sa ucida o marfa ce se obtinea greu si se slefuia cu dificultate, deci utilizau metode de pedepsire si dominare care sa creeze frica, dar sa nu omoare.
  In plus, forma biciului amintea de limba sarpelui, sau chiar si de un sarpe, iar loviturile sale de limbile de foc ale balaurului.
Si nu in ultimul rind era o arma usor de folosit de oricine, si usor de purtat si de ascuns: putea fi infasurat in jurul mijlocului, ca un briu, sau purtat in sin, in buzunar, ori prins in jurul gitului, ca un colier.

I:-Am avut un Stapin care ma batea cu batzul la talpi, si dupa fiecare sedintza ma dureau foarte tare coaiele si coapsele. E normal acest lucru? De ce mi se intimpla una ca asta?
Rasp:-Talpile sint pline de centri nervosi, in legatura directa cu alte organe sau parti ale corpului, acest lucru fiind cunoscut de reflexoterapeuti, ce trateaza diverse boli prin masarea talpilor. In timpul sedintei de bastinado (fallaka, bataie la talpi cu varga), anumiti muschi se contracta, in functie de pozitia corpului, iar testiculele se zbat si ele, la fiecare lovitura, si de aici senzatia de durere si de febra musculara resimtita mai apoi.

P...-Iasi (mess)-Nu ma intereseaza sa practic ceea ce au chef sclavii: sint sadic, si practic ceea ce am chef, deci mumificarea la care faci referire in mesaj nu ma pasioneaza. Daca tzii neaparat sa fii mumificat si sa faci doar chestii ce nu te fac sa suferi, cauta in Iasi la un salon de masaj ,unde se practica si BDSM. Acolo vei avea parte de ce ai tu chef, la nivelul pe care il doresti, la intensitatea dorita, ieftin si dominat de fete frumoase. Eu te fac sa urli de durere!

Mircea-Brasov (SMS): -Nu sint interesat sa postez pozele despre care vorbesti: vederea lor pe vreun site poate fi excitanta pentru tine, dar ele vorbesc despre ce crezi tu ca este umilitor, nu despre ceea ce e cu adevarat umilitor. Era excitant daca iti bagai de-a binelea castravetele ala mare in fund, nu doar prefacatorie. Una e sa prezinti scene de tortura veritabila, executate de un Master/o Domina asupra unui sclav, si altceva e sa publici niste poze cu un simulacru de tortura, ce apare evident. Fundul tau strapuns de strap-on-ul unei Domina e o imagine de o suta de ori mai excitanta decit un pirlit de castravete introdus doar cu un coltz in marginea anusului!

Luci,Timisoara (mail): E mult prea departe, nu ma pot deplasa pina la tine, fiind atit f scump, cit si necesitind prea mult timp. Am niste obligatii in zona, si pina in primavara nu pot lipsi mai mult de 24 de ore odata. Poti veni tu, la vreun hotel sau sa inchiriezi vreo casa in zona Barlad. Daca nu, poate ne putem intilni la urmatoarea editie a donjonului in aer liber de la vara, ce s-ar putea sa aiba loc prin zona Fagarasului, de exemplu...
- Nu, nu am costum de latex, cum visezi tu. Intr-o vreme eram si eu obsedat de costumatie, de tzinuta, aveam chiar un soi de kimono in care dominam sclavii, dar mai apoi am intzeles ca atitudinea conteaza, nu costumul. O domina in curul gol poate domina si umili mai bine decit o tipa ce crede ca avind un costum fistichiu asta o face experta BDSM... Ceea ce am eu deosebit e trusa mea de instrumente artizanale de tortura, create de mine, aceasta fiind intr-adevar un atribut al unui Dominator profesionist... Dar tot atitudinea e cea care ma face sadic, caci pot tortura chiar si fara instrumente .


miercuri, 26 august 2015

DONJONUL DE LA RACHITOASA: O REVENIRE SI UN EXPERIMENT INTERESANT

O EXPERIENTA DEOSEBITA

  Donjonul in aer liber de la Rachitoasa s-a terminat,pentru moment, si a fost un succes relativ. A fost totusi o experientza fantastica pentru cei doar patru sclavi participanti, care au trait cele mai grozave momente BDSM posibile in Romania, iar eu mi-am adus aminte de vremurile mele bune, cind torturam  chiar si grupuri de pina la 4-6 sclavi odata. Sclavii participanti (un cuplu din Oltenia si doi sclavi masculi din Cluj si Iasi) au trait cite 48 de ore de umilire din cea mai pura, atit fizica, cit si psihica, cu tortura, viol, dominare fizica si verbala, si cu aplicarea unui mare numar de tehnici soft si hard, traind -dupa cum au recunoscut chiar ei mai tirziu- cea mai extraordinara si completa sedintza BDSM din viatza lor..


A fost insa si o experienta totusi incompleta, caci cu exceptia cuplului oltean nu am avut decit sclavi disparati, iar mie mi-ar fi placut sa torturez grupuri de  macar 3-4 sclavi, sclavi si sclave pe care sa-i pun sa se tortureze, sa se posede si sa se umileasca intre ei, dar n-a fost sa fie. E drept ca a fost si prea putzin timp la dispozitie, caci ideea mi-a venit tirziu, iar perioada propice anul acesta a fost extrem de limitata (1-15 iunie). Locul ales, niste tufarisuri din marginea unei paduri inconjurate de finetze, era extrem de potrivit, caci de obicei intre 20 mai si 15 iulie din fiecare an nimeni nu mai trece pe acolo, ca sa nu calce iarba de fineatza. Insa anul acesta, din cauza secetei, cositul a inceput cu o luna mai devreme, asa ca si termenul propice a fost mult mai scurt. Insa un oarecare succes  tot a fost, dupa cum voi arata mai incolo.

  Donjonul a fost organizat intr-o mica poiana aflata in mijlocul tufarisurilor dese si tzepoase si a fost foarte simplu: un loc curatzat de vreascuri si resturi vegetale in suprafatza de citziva ari,, un parcurs ce trebuia strabatut in genunchi sau in patru labe, niste arbusti curatzatzi de spini si crengi ce au fost folositzi pentru atirnare, sau suspendare ori imobilizare, si un cort pentru dormit in noptile racoroase. Cam asta a fost tot. Si ,bineintzeles, eu, cu experientza si atitudinea mea de sadic expert, si trusa mea cu instrumente de tortura.
  Sclavii participantzi nu au fost tocmai grozavi, cu exceptia celor doi olteni, care sint tineri si frumusei, si mi-a facut placere sa-i regulez intre seriile de torturi. Ceilalti doi au fost un lungan cu buze groase si ochi spalacitzi si un grasan de vreo 50 de ani, la fel de apetisantzi ca si doua bidoane ruginite.  :) Dar ,cum aspectul nu are nici un fel de importantza pentru sadici,i-am acceptat si asa..Pentru sadici nu conteaza carnea si aspectul        vizual, ci atitudinea de sclav veritabil si nevoia acestuia de suferintza. Deci au fost si ei OK, totusi.

  Drumul pina la poiana-donjon a fost lung si obositor, dar cu atit mai excitant, caci tensiunea se acumuleaza mai bine la drum lung.A fost foarte mult urcush, vreo trei kilometri prin padure, dar si cu multe opriri de refacere, iar odata ajunsi la locul...faptei i-am lasat sa se odihneasca vreo doua-trei ore (imobilizatzi, ce-i drept).

CUM ESTE LA INCEPUT

  Ca sa va dati seama cum se desfasoara o sedintza -maraton de-a lui Zonner, si sa vedeti ce-ati pierdut prin neparticipare, o sa va prezint ceva mai detaliat cum s-a desfasurat -in mare- experientza de la Rachitoasa.

  Dupa ce am stabilit intilnirea cu sclavul/ii interesat/i, i-am asteptat in zona in care stabiliseram locul de intilnire, si-i indrumam prin telefon pina la mine. Sclavii imi cunosteau regulile, si stiau ca trebuie sa le urmeze ad-litteram. Stiau deci ca nu trebuie sa ma priveasca niciodata in ochi, ca trebuie sa faca intotdeauna tot ceea ce le cer eu, sa nu vorbeasca neintrebati, sa ceara voie ca sa vorbeasca, etc...
  Pe drumul pina la donjon nu se intimpla nimic deosebit, caci nu stiai cu cine te poti intilni. Pina la padure drumul era destul de anost, si nu vorbeam intre noi. De-abea in padure incepea cu adevarat faza BDSM, chiar daca inca nu cu o tenta clara.
  In padure sclavii mi se prezentau, imi sarutau miinile si-mi declarau supunere, prosternindu-se in genunchi in fatza mea. Aici imi verificam de fapt sclavii, punindu-i sa-si dea pantalonii si chilotzii jos, pipaindu-i in vreme ce le urmaream reactiile, si introducindu-le   degetul mare in anus,iar sclavilor masculi le-am legat testiculele cu un siret lung, ce iesea prin prohabul pantalonilor. Nu-mi plac sclavii vorbaretzi, iar legarea coaielor de obicei taie cheful de trancaneala a oricarui sclav. Insa lunganul de la Cluj e pisalog si tot mai avea chef de vorbarie, si atunci i-am infipt in fren (atza preputzului) un ac de sigurantza mai mic, si usturimea l-a facut pe guraliv sa amutzeasca definitiv. Siretul prins de coaie il tzineam eu in mina si imi smuceam uneori sclavii, facindu-i sa mearga mai iute.O chestie foarte excitanta pentru un Dominator si foarte umilitoare pentru ei. Iar singura chestie BDSM pe care am mai facut-o pe drumul spre donjon a fost ca am urinat pina acolo doar in gurile lor, dupa ce i-am pus sa ingenuncheze. In rest, nimic pina la poiana.
  E drept, cu oltenii a fost  altfel, caci erau prea tineri si apetisantzi. Pe sclava am posedat-o pe la spate, din picioare, fara sa-i mai scot rochia, in vreme ce pe sotul ei l-am obligat sa se masturbeze stind in genunchi si privindu-ne, iar la sfirsit l-am pus sa-si linga sperma cazuta pe jos, prin iarba. Ceilalti doi, fiind prea uritzi, nu au avut parte de asa favoare. :))

  Dupa un urcus epuizant si un coboris printre tufe spinoase, am ajuns in sfirsit la donjon si a inceput sedintza propriu-zisa. I-am obligat pe sclavi sa se dezbrace, lasind pe ei doar o camasa (caci a fost o vreme cam rece), apoi le-am legat miinile la spate, antebratz pe antebratz si le-am pus o piedica de funie la picioare, in jurul genunchilor, in asa fel incit sa nu se poata ridica in picioare fara sprijin, le-am prins si o zgarda de funie la git, le-am acoperit ochii si i-am lasat sa se odihneasca vreo doua-trei ore. Asa au stat majoritatea timpului in cele doua zile ale sedintzei, legati ca niste animale nenorocite. Asa au mincat, dintr-o strachina pusa pe jos,au lipait apa din alt vas, si-au facut nevoile, au alergat in genunchi, minati de mine cu biciul, ca niste ciini de sanie, au dormit, s-au scarpinat frecindu-se de copaci, etc...
 De multe ori plecam cu treburi, si-i lasam asa, goi si legati, cu calus la gura si ochii acoperiti. Daca i-ar fi gasit cineva, va imaginati ce dandana ar fi iesit!  :))

...SI CE URMEAZA

 Am alternat tehnicile hard cu cele soft, caci nu-mi place sa-mi epuizez sclavii din prima si de la inceput. Tehnicile hard cresc in duritate si intensitate pe masura ce  se apropie finalul sedintei, cind aplic tortura anala, cea mai dureroasa si epuizanta, ce necesita mai apoi o perioada de refacere destul de lunga.
  Spre exemplu, de obicei in prima zi aplic doar bataie la talpi (bastinado,fallaka) si ace, plus flagelare doar pe fese si de mai mica intensitate. In a doua zi urmeaza alte ace (in alte locuri, mult mai dureroase), flagelarea pe spate si burta, si in final tortura anala, care-i lasa latzi si cu ochii in lacrimi.
  Dar in prima zi, dupa refacere si bastinado ,urmeaza dresura. In genunchi si cu miiniule la spate, cu un batz in gura de care e prinsa o funie-hatz,sclavii trebuie sa alerge, minatzi cu biciul sau cu nuiaua lunga, pe un parcurs printre tufe, pina ce nu mai pot de oboseala.Daca aveam mai multi amatori deodata as fi facut si un concurs, iar cel care iesea primul primea un premiu, iar ultimul o pedeapsa. Pe parcursul cursei le infig sclavilor in fund diverse dildouri, ca sa le imbunatatzesc viteza de reactie, dildouri cu marimi din ce in ce mai mari, sa-i usture! :)
  Cind imi vine cheful, ii cracesc si-i posed cum imi vine mai bine. De obicei ii pun mai intii sa ma linga in fund si sa-mi suga coaiele (singurele epilate la mine) ca sa ma excit si mai bine, iar mai apoi ii posed anal, vaginal sau oral, in functie de cit sint de apetisanti. Cei doi oltenasi au fost extra: fragezi, frumusei, potrivitzi de statura, supli, fata cu tzitze tari si fund bombat, baiatul cu pulica epilata si cur strimt... Niste bunaciuni, ce mai!  Minunat a fost sa-l fut pe tinarul sclav, in vreme ce-i framintam coitzele in palma! Grasanul de la Iasi era pe jumatate impotent: degeaba l-am pus sa se masturbeze, caci i-a ramas cirnatul mort, si doar i-am dat-o la supt. M-a lins insa in cur exceptional, are o limba lunga si pofticioasa!... Iar gura lui mare mi-a cuprins amindoua ouale in ea, si eu am oua mari, nu gluma!

  Sclavul cel lung de la Cluj a fost si el cam anost, si singura placere a fost sa-l fut cu fatza in sus (cam dificil!) si cu pula la vedere, in vreme ce il smuceam de siretul prins de coaie, e tot ce mi-a placut la el. Dar a rezistat foarte bine la dresura, mai mult timp decit ceilalti,si a primit in cur toate dildourile, fara sa circneasca. Numai la ace s-a vaietat,caci el crezuse ca eu bag ace doar de forma, ace de seringa, cum vazuse el in clipuri video,dar n-a murit din atita lucru!
   Fatuca a fost si ea dulce si carnoasa, cu pizdulice fierbinte,cur strimt si guritza frageda si priceputa. La ace a plins, ca si la bastinado. Pe ea si pe partenerul ei i-am lovit doar peste talpi si fese, caci aveam consemn sa nu le las urme vizibile pe corp. Cel mai fain a fost ca, fiind doi, i-a, putut tortura in vreme ce erau prinsi unul de altul, cu un dildo dublu infipt in anusuri, si picioarele legate unele de altele, fund in fund. Legati la ochi, cu miinile prinse la apate, i-am altoit cu un bici de funie, apoi i-am penetrat cu ace in subtiori si anus, si talpi si degete, in vreme ce-i ai posedam oral si urinam in gurile lor. E teribil de excitant, va asigur !

URO DUBLU SI ALTELE...

Tot cu cei doi am practicat si uro dublu...mixt. Am pus-o pe tipa sa urineze in gura sotzului ei, urinind si eu in acelasi timp, ambele jeturi de urina amestecindu-se n gura lui. Mi-a declarat la plecare ca a fost cea mai extraordinara experienta uro pe care a avut-o vreodata! Si tot pe olteanca am pus-o sa isi posede sotzul cu un strap-on improvizat dintr-un dildo de lemn prins cu o sfoara, dildo gros si lung, ce l-a facut pe sotzior sa geama de usturime, in vreme ce ma linea in fund si la talpi.

  De altfel, cel mai bine este cind -la o sedintza asa de lunga- sa ai la dispozitzie macar trei-patru sclavi (chiar si 5-6!), de ambele sexe, pe care sa ii obligi sa se posede intre ei,sa urineze in gurile celorlaltzi,sa se tortureze intre ei,sa faca sluj,etc... Pe tipi ii potzi imbraca in fete(am o gramada de lenjerie sexy si haine femeiesti!),, ii poti poseda tu sau alti sclavi sau sclave,ii poti pune sa se linga unul pe altul, sa se pedepseasca intre ei,sa te linga simultan in anus, subtiori, git si talpi, sa-ti suga scula si coaiele, sa cinte in cor in vreme ce se masturbeaza, sa-i imperechezi fund in fund cu cite un dildo dublu cit mai gros,etc...

 Ce-am mai practicat?   I-am picurat cu ceara fierbinte, i-am pus sa linga miere de pe coaiele mele, burta si anus,i-am atirnat de copaci si i-am lovit cu nuiaua,, i-am pus sa linga de pe jos scuipatzi si sperma, i-am pus sa latre, dindu-le bucatele de carne drept recompensa, etc.
  Noapte ii parcam in cort (a fost frig!), iar dimineatza le dadeam ceai cald, sa se incalzeasca, dupa ce imi lingeau talpile. Dupa tortura anala din final, in ziua urmatoare a trebuit sa le dau energizant, caci erau vlaguitzi si picau efectiv de  somn. Cu chiu cu vai i-am putut duce inapoi la locul de imbarcare, mai ales oltenii au fost efectiv epuizati.

  Au plins destul sclavii astia ai mei in timpul sedintelor, mai ales in momentele de virf ale torturii fizice, dar mie imi place sa ling lacrimi izvorite din suferintza reala. Au un gust nemaipomenit de bun, nu ca acelea pe care le lasa unii la comanda. si care au gust de apa chioara sarata!
  S-a rezistat foarte bine si la tortura anala, cea mai dificila dintre toate. Doar fata a lesinat, dar si-a revenit repede.

  Financiarmente, sclavii au iesit la un cost foarte bun si foarte accesibil. Drumul pina la Barlad i-a costat in funtie de distantza, dar de la Barlad la Rachitoasa microbuzul e vreo 12-15 lei. Toti s-au scos cu o cheltuiala de 50-200 lei de persoana. Iar ca necesar nu le-a trebuit decit mincare pe doua-trei zile si una sau doua paturi, ori un sac de dormit.

   Per ansamblu, eu as zice ca a fost totusi un succes, avindu-se in vedere ca a fost prima experientza de acest gen pe care am avut-o dupa mai mult de zece ani de pauza. Sper ca la anul numarul participantilor per sedintza sa fie mult mai mare si sa ma pot desfasura in toata splendoarea mea de sadic veritabil. Voi incerca sa realizez pina atunci si alte dispozitive de tortura, mai ales un butuc portabil pentru miini si git si unul pentru picioare, o cruce cu chingi pentru atirnare,o scindura cu catuse pentru imobilizat miinile si picioarele simultan, etc... Dar si un dispozitiv pentru prins testiculele la spate,unul pentru imobilizat limba si un batz cu catuse pentru tzinut picioarele indepartate. Va fi sublim!  :)

DE CE E DURA PRIMA SEDINTA

  Pentru cei care ma critica pentru ca imi tin sclavii/ele imobilizati/e in permanenta si aplic metode dure, trebuie sa fac unele precizari:
  Sint sadic profesionist si nu fac greselile pe care le faceam in tineretze. DE ACEEA imi imobilizez sclavii total in perioada primei sedintze, caci stiu ca multi sclavi au tendinta de a se comporta neprevazut si nedorit la aplicarea anumitor tehnici, ferindu-se, parind loviturile, refugiindu-se in vreun colt al camerei sau pur si simplu parasind sedintza, de multe ori din motive de-a dreptul ridicole.
  Am patit si eu asemenea incidente cu sclavi neascultatori, in tinerete, si stiu ca doar imobilizarea cu piedica ii va face complet docili si in stare sa suporte incercarile pina la sfirsit. Chiar si sclavii cu experienta, care se considera experimentati pot sa clacheze, mai ales in fatza unor noi incercari, cu care nu sint obisnuitzi.

  Apoi, tot la prima sedintza aplic tehnicile dure (ace, orgasm denial,bastinado si tortura anala), tot ca o masura de prevedere.Nu sint axat doar pe tortura fizica hard, cum s-ar crede, ci si eu apreciez in primul rind dominarea psihica. Dar, tot din motive de sigurantza,aplic la prima sedintza mai ales tortura fizica hard pentru a-mi verifica gradul de submisivitate al sclavilor participantzi, experientza pe care o au in domeniu si nivelul de rezistentza la tortura fizica, pentru ca mai tirziu sa-mi pot adapta tehnicile in functie de nivelul de rezistentza REAL al sclavului in chestiune. Tehnicile dure de bastinado,tortura anala, spanking, flagelare imi permit sa canalizez psihicul sclavului in asa fel incit acesta sa accepte si sa efectueze mai tirziu orice ii cer, chiar si cu membrele libere fiind, -caci eu ador in special punerile in scena somptuoase cu sclavi-servitori m/f imbracati sobru dar fara pantaloni/fusta ce ma servesc in vreme ce-i umilesc si-i posed fara jena. Insa asemenea scene cer sclavi autentici, cu atitudine veritabila, care nici nu circnesc cind li se cere ceva foarte injositor, si eu asemenea sclavi incerc sa formez in urmatorii ani.
  Brutalizarea fizica, coroborata cu umilirea psihica era utilizata si in antichitate, in scolile de sclavi de atunci, si avea rolul de a fortza sclavul sa-si atinga limitele supreme de rezistentza fizica si psihica, ,modelindu-i caracterul inasa fel incit orice urma de vointza constienta sa dispara din personalitatea sa si sa se tansforme intr-un robot ascultator pina la sacrificiu. E drept ca pe atunci se aplicau tehnici extrem de dure, care sint astazi majoritatea interzise de legi, dar cine doreste sa creeze sclavi BDSM veritabili aplica si azi metode asemanatoare.

CE VREAU EU SA REALIZEZ

  Cu sclavi transformati astfel eu pot crea spectacole grandioase. Imaginati-va niste sclavi-servitori cu livrele somptuoase, palarii, peruci si pantofi de lac, dar in fundul gol si cu cite un dildo infipt in fund, care se masturbeaza asezati in picioare ,unul linga altul, in vreme ce, cu fetzele grave cinta un imn sau o oda! In vremea asta, eu maninc, asezat la o masa, pe spinarea unui sclav-scaun, servit de doi sclavi tineri fata si baiat, pe care-i ciupesc de putze,tzitze, buci, in vreme ce ciugulesc sin felurile de mincare. Un sclav-ciine/catzea vine si se gudurain patru labe pe linga mine, si eu ii arunc resturi de mincare pe cae le inhatza din zbor sau le culege cu gura de pe jos. Dupa ce termin de mincat si baut, un sclav-shervet imi linge resturile de sos de pe degete, iar eu a duc si urinez in gura unui sclav-bideu. Excitant, nu-i asa ?

  Sau: sclavi masculi, imbracati femeieste, cu testiculele legate, peruci , buze date cu ruj,funditze,patofi cu toc inalt,bluzitze si fustitze, si sclave-servitori, imbracate barbateste, cu cite un strap-on prins de briu. Sclavele ii poseda pe sclavii-femei, iar eu pe cine se nimereste.
  Sau o haita de sclavi-ciini, complet goi, in patru labe, asmutiti sa vineze si sa imi aduca un sclav-mistret! Sau sa posede o sclava-catzea, in maniera nuntzilor de ciini!
  Ori citeva perechi de sclavi prinsi fund in fund cu cite un dildo dublu, si fortzatzi, sub lovituri de bici sa se miste prin camera si sa execute diverse treburi penibile!
 Sau sclavi-sapun, vreo cinci sau sase, care sa imi curetze tot corpul cu limbile lor, inainte de a ma duce la dush. Am mai trait experientza asta, si a fost exceptional!
  Ori un concurs pentru sclavi, care la inceput trebuie sa urineze cu totii intr-o galeata asezata intr-un coltz. Concursul poate fi de alergari in patru labe, mentinerea erectiei,greutati trase cu coaiele sau cu un dildo infipt in fund,, rezistentza la intzepaturi fara geamat, ciugulit boabe de pe jos, tras de fiunie legata de coaiele a doi sclavi, etc...  Cistigatorul suge scula Stapinului, in vreme ce toti ceilalti il ling in fund, iar ultimul este obligat sa bea toata urina adunata in galeata! ;)

 ETC...ETC...ETC...

  Pentru asemenea puneri in scena am insa nevoie de sclavi care sa nu clacheze psihic, care sa stie sa accepte cu rabdare orice le cer. Si doar prin metodele mele dure pot reusi sa creez astfel de sclavi!

   Niste sclavi neascultatori nu pot fi folositi la asa ceva. Imaginati-va un sclav care se cara acasa doar pentru ca a cazut in nas si singereaza,sau o sclava ce vrea sa plece pentru ca s-a julit la un picior ! Ori un sclav ce se supara pentru ca ii vorbesti nepoliticos! Sau unul care vrea sa plece pentru ca i-ai tras o palma. Sau pentru ca i-ai cerut sa-ti bea urina, si el nu-i invatzat. Ori un sclav ce izbucneste in ris daca ii ceri sa se masturbeze in timp ce cinta FLORICELE PE CIMPII . Sau unul care vrea sa o stearga pentru ca n-ai costum de latex, asa cum a vazut el prin clipuri video, etc...
  Legati si impiedicati, sclavii trec si peste singerari usoare, julituri, palme sau invective, si suporta cu usurintza si uro, si bastinado, si nici nu se mai uita la costum, aspect sau tipul locatiei! De asemenea, dupa ce au fost flagelati ca lumea, batuti peste talpi, intzepatzi si torturatzi cit mai hard -imobilizati fiind- , mai tirziu accepta plini de supunere si umilintele pe care le reclama punerile in scena imaginate de mine si incercarile de atunci li se vor parea foarte usoare si acceptabile, ba le vor produce si placere.

  O SEDINTA OBISNUITA CU ZONNER

  Si acum, cite ceva si despre sedintele mele obisnuite. In afara de aceste sedinte-maraton ( ce pot dura si pina la o saptamina, dar in general dureaza doar o zi-doua) -de obicei sedintele mele au o durata de vreo opt-zece ore si minim cinci-sase. Aici sint mai dur, caci aplic in acest rastimp si ace, si orgasm denial, si flagelari in mai putina vreme si cu mult mai putin timp de refacere intre tehnici. Pauzele dintre torturi sint scurte (15-30 de minute), iar tehnicile dureroase se succed mai frecvent.
  De obicei, sclavul mi se prosterneaza dupa ce intra pe usa si imi saruta mina in semn de supunere, iar apoi il leg la ochi. Acoperirea ochilor ii da o stare de nesigurantza si-i sporeste pentru un timp scurt docilitatea. Il oblig apoi sa-si scoata hainele si eventual pantalonii, in vreme ce eu il sprijin. Apoi ii leg miinile la spate, antebratz pe antebratz, in asa fel incit nu se mai poate elibera singur si nu mai poate para loviturile nicicum. Mai apoi il pun sa ingenuncheze, sii ii leg genunchii cu o sfoara-piedica, astfel incit intre picioare sa fie o distantza de cca 30-40 de centimetri, ceea ce face imposibila ridicarea in picioare fara sprijinul meu. apoi il dezgolesc, dindu-i chilotii jos si lasindu-i descoperite organele genitale si fundul. Dezgolirea incompleta este perceputa ca fiind mult mai rusinoasa si umilitoare,mai ales daca este realizata in fatza unei Stapine, caci expunerea doar a partilor intime il face pe sclavul mascul sa se simta ca un obiect sexual, ca o cirpa biologica fara vointza personala.
 Asa dezgolit si legat la ochi, ingenuncheat, incep sa-l chestionez pe un ton aspru, cerindu-i date despre  viatza lui intima (masturbare, preferinte erotice,cum isi imagina el sedintza, daca nu se simte rusinat sa fie expus astfel, despre dotarea si preferintele lui sexuale, despre prieteni si cunoscuti : ce parere ar avea ei daca l-ar vedea expus astfel, etc.).. In timpul acesta ii dau bobirnace peste penis, mameloane, nas, burta,gura, ii infig un deget in anus apoi i-l dau sa-l linga, ii dau palme peste fatza, fese, burta, ii cintaresc ouale in mina sau pe laba piciorului, ii introduc vreun dildo mai subtire in anus, etc...
  Apoi ii leg testiculele cu un siret, iar daca are erectie ii trag fulgerator un dos de palma peste gland si i-o "omor" pe loc. Daca e sclava femela, de obicei ii dau un "cioc" rapid, dupa ce ii umplu anusul si vaginul cu cite un dildo gros.
  Urmeaza de obicei prima tehnica dura:  bastinado (fallaka): bataia la talpi cu varga, cu lovituri apasate, pe toata suprafatza talpii. Stiu s-o fac sa fie extrem de dureroasa! Apoi urmeaza dresura: minatul prin camera cu un hatz prins de un calus , sub lovituri de bici peste buci si peste spinare.  Ii min de colo-colo, ca pe niste catiri pusi sa traga o carutza, chinuindu-i dupa pofta inimii, pina ce nu mai pot de oboseala. Urinez doar in gurile lor, aceasta fiind singura bautura pe care o vor avea pe timpul sedintei.
  Dupa o pauza de refacere, trec la faza a doua. Incepe tortura cu ace, mai intii in zone mai putin sensibile, iar mai apoi in zone din ce in ce mai dureroase. La fel incep sa le introduc in anusuri dildouri din ce in ce mai groase, asezonate cu lovituri de bici/nuia peste spate, buci, degete, urechi, etc... Ii pot masturba un pic si ii pot lasa neterminati si excitati, in vreme ce ma roaga, cu lacrimi in ochi, sa-i ajut sa sfirseasca. Daca ejaculeaza ,totusi, ii oblig sa-si linga propria sperma de pe jos, in vreme ce-i altoiesc cu nuiaua.
 Dupa ce au trecut primele 3-4 ore, vine pauza de masa. Le dau sa manince de obicei dintr-o strachina pusa pe jos, de obicei o mincare cu mult sos, care le murdareste toata fatza. daca sint cel putzin doi, ii pun sa-si linga resturile de mincare de pe fetze, lingindu-se unul pe altul. Pot urina intr-o craticioara si-i oblig sa lipaie urina, totul cu miinile legate la spate.
  Apoi vin in general imobilizarile in pozitii cit mai umilitoare si o sedinta de ace in cele mai dureroase zone (spatiile dintre degete,buricele degetelor, in jurul pizdei (exista pizda si la barbati!), in spatele genunchilor, in jurul anusului, etc...). De obicei ii si posed sexual, in anus, vagin sau gura. Le pot face si CBT, breast torture, tortura limbii,, ii pun sa ma linga-n fund sau sa-mi linga ouale unse cu miere/frisca/smintina/sos, etc, ii pot epila dureros pe anumite portiuni ale corpului, ii pot forta sa-si bea propria urina, sa linga scuipati, mucozitati si flegme, sa-mi linga transpiratia de pe corp, ii pot mumifica, fortza sa se masturbeze, etc... Singurul moment cind ma port mai tandru e atunci cind acestia pling de durere si de umilintza: le sarut literalmente ochii, lingindu-le lacrimile! :)

 La final aplic de regula tortura anala: o metoda proprie foarte dureroasa si epuizanta, ce-i face pe unii sa lesine de durere. Dupa aceasta ii las sa-si revina (au nevoie de minim o ora!) si ii las sa plece si sa-si traiasca extazul acasa, in sigurantza si liniste Cam asa arata deci o prima sedintza-standard cu Zonner. Celelalte sint de obicei axate pe umilirea psihica si pe role play, dupa cum am mai precizat.

 PREFERINTE,POSIBILITATI,LIMITE...

  Precizez ca nu aplic niciodata ceea ce vor sclavii: e dreptul meu de Stapin sadic. Daca sclavii au vreo preferintza, aceasta poate fi aplicata in vreo sedintza ulterioara (feminizare,mumificare, fisting,CBT, etc...) E o alta forma de tortura perversa, interzicindu-i sclavului sa obtina ce vrea el. Si chiar si atunci cind aplic ceea ce vrea el o fac in maniera proprie, diferita de ce isi imagina el.
  Durata sedintei se negociaza cu sclavul (intre 6 si 12 ore) dar poate fi mai scurta sau mai lunga, insa niciodata cu mai mult de 5)% din durata stabilita. De altfel, singurele lucruri pe care le negociezsi le aplic intocmai, in intelegere prealabila cu sclavii participanti sint:
1-DURATA SEDINTEI (minim 6 ore, dar de obicei 8-12 ore)  caci nu doresc sa incarc inutil timpul sclavilor
2-URMELE VIZIBILE PE CORP. Aplic doar tehnici care nu lasa urme vizibile, daca sclavii cer asa ceva.

  Posed o trusa de tortura cu instrumente artizanale foarte bine garnisita. Am o colectie de ace si bolduri, vreo 15 dildouri de lemn simple/duble, de diverse lungimi si grosimi, funii, sfori, sireturi, vergi,nuiele, bice ceara, miere, ulei, spirt, o mica trusa de prim-ajutor,, chingi,calusuri,cagule, dispozitive de tzinut gura cascata, etc...Am insa o foarte mare imaginatie, si pot utiliza o gramada de unelte si ustensile pentru scopurile mele: pot face instrumente de tortura din aproape orice. De obicei insa folosesc doar o parte din trusa, caci daca ar fi sa o iau pe toata mi-ar trebui o valiza foarte mare!

  Precizez ca totrura anala e o tehnica secreta: este foarte dureroasa si epuizana, dar nepericuloasa.  Necesita, intre altele ace si un dildo special cu pompon, dar nu numai. Nu e nici ardere, nici oparire cu apa sau ulei fierbinte, nici zgiriere, si nici macar fisting (introducerea miinii in anus) -cum cred unii. Acestea lasa si urme, si sint si foarte periculoase. Tehnicile mele sint sigure, insa constituie secretul meu, si nu dau informatii prealabile nimanui. Cine vrea sa stie despre ce-i vorba trebuie sa accepte o sedinta de tortura cu mine.

 Nu prea am limite: sint dispus sa incerc multe tehnici pentru care inca nu am experientza: electro torture, sufocare, fire play, scato, zoo, etc... Scato am practicat o singura data si m-a deranjat mirosul, dar pe malul unui ri ori lac sau la mare cred ca s-ar putea realiza, daca-i vara.
  Nu fac insa sex cu minori (verific virsta!) si in niciun caz cu copii, nici nu practic cu persoane bolnave, ce nu ar putea rezista la tehnicile dure ( cardiaci, astmatici, reumatici, epileptici, artritici, ulcerosi, si nici cu persoane drogate sau in stare de ebrietate.

  Nu ma intereseaza insa virzta (totusi: minim 18 ani!), sexul,aspectul fizic,greutatea,etnia, rasa, inaltimea, parametrii corporali,dotarea sexuala, potenta, starea sociala sau locul de resedinta. Torturez cu placere si tineri si batrini,si barbati si femei,grasi, slabi, inalti, scunzi,albi, tuciurii, sau negri ori galbeni,evrei, crestini sau musulmani, catolici, ortodocsi sau protestanti,cu cur mare sau mic,tzitze mari sau inexistente, frumosi sau uritzi,cu pizda larga sau strimta,pula lunga sau foarte mica, impotenti sau virili, virgini sau experimentati, parosi sau epilati,cu par lung sau cu chelie, cultivati sau agramati, tacuti sau vorbareti, etc.... Tot ce vreau e atitudinea veritabila si dorinta sincera de a fi umilitzi si torturatzi.
  Prefer insa in general cuplurile mixte mature sau perechile de sclavi f/m cu oarece experientza, ori grupuri de 3-6 sclavi , pe cit posibil cu o locatie adecvata. Asta inseamna o casa, cabana, vila, salupa acoperita, vapor, grota sau chiar o poiana discreta. Apartamentele de bloc nu sint adecvate, caci sint multi vecini curiosi, si eu fac foarte mult zgomot: ma ratzoiesc la sclavi, ii pocnesc, urlu la ei, ii biciuiesc, ei gem, tzipa, se zvircolesc, etc...
VINE IN CONTINUARE...

joi, 28 mai 2015

UN TIRG DE SCLAVI I

  Tîrguri de sclavi au existat în toată perioada sclavagistă, în toata lumea, dar mai ales în marile orașe din țarile cu civilizații avansate. Aici cererea de sclavi era foarte mare, caci si necesitatile marilor imperii, iubitoare de maretzie, fast si opulentza erau cu mult mai mari decit cele ale unor civilizatii primitive sau putzin dezvoltate. Asemenea tirguri-oboare de sclavi faceau parte din lumea antica, asa cum pietzele de pasari sau zarzavaturi de azi fac parte din lumea noastra. Nevoia de mina de lucru inteligenta dar extrem de ieftina era uriasa, si doar cu ajutorul milioanelor de sclavi s-au putut realiza marile constructii care astazi inca incinta turistii prin maretzia si complexitatea lor. Orasele antichitatii, drumurile romane atit de moderne in acele timpuri, marile suprafetze de grine si vii ,canale de irigatzii si poduri monumentale , toate erau contruite mai ales cu mina de lucru a sclavilor-roboti, care au si pierit cu milioanele in aceste uriase inclestari dintre vointza crincena si setea de maretie a stapinilor lor si natura ce-si apara cu furie posesiunile. Iar pentru ca acesti roboti sa poata fi plasati si gasiti cu usurintza, erau necesare piete de sclavi, unde contactul dintre vinzatori si cumparatori sa se poata face fara greutate. Iar aceste pietze trebuie sa fi fost foarte pitoresti. Dar sa incercam sa descriem o asemenea piatza.

  Forma nu avea importantza, nici amplasamentul ei in cadrul orasului, dar trebuie sa fi fost plina de tzarcuri si piedestale in care erau parcatzi sclavii si sclavele scoase la vinzare. Acestia erau expusi complet goi, iar cei mai nou adusi erau legati cu funii sau lantzuri, si erau prezentati in picioare pentru a putea fi observati cit mai bine. Singura "podoaba"pe care o aveau era un soi de colier de metal, asemanator cu o zgarda, prevazut cu un inel de care se putea atasa o funie sau un lantz. Acest colier era si principalul element care trada apartenentza la lumea sclavilor a celui care il purta.
  Goliciunea lor este obligatorie, si nu doar pentru a-i rusina. Sclavii sint -dupa cum am mai precizat- niste sarmane trupuri fara suflet si vointza -deci nu pot avea probleme de pudoare, cum nici animalele nu se sfiesc sa-si etaleze goliciunea si organele sexuale in public, fara ca acest lucru sa fie considerat scandalos. In plus, acceptarea de a te prezenta gol si de a-ti lasa trupul pipait de eventualii amatori denota faptul ca cel expus chiar isi accepta fara circnire conditia de sclav si nu va protesta nici daca va fi utilizat in scopuri sexuale de catre stapinii sai. Dar trupul gol poate fi de asemenea mai usor cercetat de cumparatori, care nu cumpara o marfa fara sa o cerceteze cu atentie, pentru a descoperi eventualele semne de boala ori defecte, caci sclavii bolnavi nu valoreaza practic nimic, iar un nou sclav constituie totusi o investitie importanta.

  Piatza pe care o prezentam aici este o piatza mare,situata la periferia Romei, iar astazi sint expusi peste o suta de sclavi, din cele mai diverse categorii. Aici, intr-o asemenea piatza sint expusi insa de obicei doar sclavi-salahori si servitori, cu rare exceptii, caci sclavii scumpi sint de obicei prezentati la fatza locului la casele marilor nobili bogati.
  Adusi dis-de-dimineatza, sclavii asteapta sub privirile vigilente ale supraveghetorilor inarmatzi cu bice, sulitze si ciomege, care viseaza deja la cistigul care-i aseapta. Cei mai multi dintre sclavii expusi, cu experientza, asteapta placizi in picioare sau asezati in sezut ori in genunchi. Citiva sclavi barbari, cu mustati uriase si plete (sclavilor li se epileaza parul facial si sint tunsi foarte scurt) , adusi direct din Germania, cu miinile si picioarele prinse in lanturi solide si butuci, aflati pentru prima data expusi la un asemenea tirg, stau speriatzi, furiosi si rusinosi ,incercind sa-si ascunda in van goliciunea, in vreme ce arunca priviri nelinistite in jur din ochii lor tulburi. Intr-un coltz, citiva copii rapiti din tzari barbare, de vreo opt-zece ani, cu ochii inrouratzi, flaminzi si prinsi cu funii de mijloc, stau zgribulitzi si speriati, stringindu-se cu spaima unii in altzii. Cinci sclavi batrini, cu parul alb si fetzele pline de riduri,si trupurile pline de cicatrici de lovituri vechi, asteapta in picioare, cu privirile golite de orice sperantza. Stiu ca sansele de a-si afla vreun stapin sint prea mici, si mai mult ca sigur ca vor fi refuzati ,iar proprietarul lor ii va ucide pentru a scapa de povara intretinerii lor.
  Cu totii sint flaminzi si obositi, caci doar sclavii care muncesc primesc hrana, -cei destinati vinzarii primesc doar daca au noroc vreo coaja de piine ori vreo bucata de turta de mei, ori vreun pumn de terci de orz ca sa-si recapete puterile,-si asta doar daca vor fi cumintzi si isi vor face cit mai bine publicitate prin comportament de sclav linistit si ascultator, in asa fel incit ziua stapinului care-i vinde sa se termine in profit.

  Incep sa soseasca si cumparatorii, dar si o multzime de gura-casca, un soi de vagabonzi fara o letzcaie, dar care isi fac de treaba cascind gura sau comentind calitatile ori defectele reale sau imaginare ale sclavilor expusi -ca niste veritabili cumparatori. Un soi de chibitzi care privesc doar cel mai adesea spectacolul, care este uneori foarte excitant. Sint un soi de galerie zgomotoasa de diletanti, ce uneori se amesteca in negocieri, laudind sau criticind marfa in sperantza ca vinzatorul sau cumparatorul le va oferi ceva pentru ajutorul dat.
  Primii cumparatori sint in general tzarani mai avutzi, negustori maruntzi ori mici nobili scapatatzi care cauta sclavi servitori, mai ales, buni la toate. Marii proprietari si negustori se trezesc tirziu si vin in general dupa prinz.

  O tzaranca instarita, (dupa bratzara masiva de argint agatzata de mina) se uita la o sclava expusa in picioare. Sclava pare destul de tinara, dar imbatrinita de lipsuri si suferintze, si nu are decit un ochi. Altfel, sclava e voinica si are o atitudine foarte cuviincioasa, insa cumparatoarea si-a propus sa o cumpere cu cit mai putzin. Se urca deci hotarita pe piedestalul de piatra pe care este expusa sclava, si incepe s-o pipaie, s-o suceasca si s-o observe din toate partile, in vreme ce nu-l mai slabeste cu intrebarile pe vinzator: de unde-i sclava?... cam citi ani are?... la cine a mai slujit ?... cum a pierdut ochiul?... ce stie sa faca?...
  Omul ii raspunde politicos si mieros, lingindu-si buzele: sclava e ilira, are cam 35-40 de ani, (desi arata de 45), a lucrat ca doica si servitoare la casa X si la casa Y, unde s-a comportat foarte multzumitor... Ultimul stapin i-ar fi murit, iar mostenitorii s-au hotarit sa o vinda... palavrageste el cu ochii pironitzi la punga ce se vede atirnata de briul femeii.
  In vremea asta, cumparatoarea incepe sa verifice sclava in amanunt. Ii pipaie muschii soldurilor si ai bratzelor, sinii (ca sa vada daca n-are chisturi),  ii baga mina intre picioare si-i introduce un deget in vagin, apoi il scoate si-l miroase, ca sa vada daca nu e bolnava de vreo boala lumeasca, in vreme ce-i pindeste sclavei reactziile. Dar aceasta sclava este traita mult in sclavie, si nu reactioneaza nicicum. Nu se fereste, ba chiar cind i se infige mina intre picioare, isi desface un pic pulpele si-si apleaca bazinul ca sa fie mai bine pipaita., caci stie ca asemenea incercari sint normale la o sclava.
  Cumparatoarea ii casca apoi gura si priveste inauntru.
-Are doi dintzi lipsa, si masele cariate!, zice ea, acru.
-Doar nu cumperi sclava, femeie, ca sa iti manince mincarea! face, ofuscat, vinzatorul .Oricum, e marfa buna: e voinica si se tzine de treaba! O sa fii multzumita de ea! Si o dau si ieftin!
-Si ochiul?! se zborseste taranca, cu miinile in sold. Ce fac eu cu o sclava chioara?! Daca-l pierde si pe celalalt, cine-mi mai cumpara o sclava oarba si stirba?...
 Cu un zimbet perfid, vinzatorul ii arata o tinara sclava superba, aflata intr-un tzarc mai indepartat, si-i spune:
-N-ai decit s-o cumperi pe aceea, daca asta nu-ti place! Aia are amindoi ochii si toate maselele, si-ti va rontzai si paiele de pe casa!
-Sau, daca ti se pare prea scumpa, o poti lua pe batrinica de colo! -indica el o batrina sclava din tzarcul sclavilor refuzatzi. Aia, sigur n-are nici un dinte in gura, dar are chiar doi ochi, si daca o hranesti ca lumea, cu pui friptzi si lapte indulcit cu miere, o potzi pune sa-ti motzaie in fatza casei, s-o pazeasca de duhuri rele!
  Un hohot de ris zguduie cei citiva privitoritori care s-au strins sa priveasca scena. Acra, femeia spune:
-Daca ar arata ca fatuca de colo, mai zic si eu! Cit despre baba, nici pielea de pe ea nu mai e buna decit sa fie atirnata in fatza usii, ca tzol!  Mai bine spune-mi: cit ceri pe chioara ta?  Hai, zi-i mai repede, ca ma grabesc!
-Zece sestertzi! face omul, hotarit.
-Ciiit!?! se zborseste cumparatoarea. Pentru o chioara cu-n picior in groapa si cu tzitze flescaite, tu-mi ceri cit pe un sclav intreg si bun de munca?!... Glumesti!
-Ba nu glumesc deloc, face vinzatorul, acru. O sclava tinara si sanatoasa, ca asta, buna de munca si fara betesuguri importante face si douazeci! Am mai lasat  din pret pentru ochi si pentru masele!
- Zei mari! face femeia, ridicind ochii spre cer, sclava asta e mai scumpa decit un porc bine hranit!
- Daca tot alegi porcul, face vinzatorul, cu un zimbet perfid, pune-ti porcul respectiv sa-ti sape gradina, sa-ti faca mincare, sa -ti spele blidele si sa iti coase straie: vei fi multumita, iar la sfirsit poti sa-l si faci tocana! Pe cind sclava asta fara ceva dinti nu e buna deloc sa o maninci, si nici untura nu poti sa faci din ea !
  Hohotele privitorilor se amplifica. Raspunsul vinzatorului le-a placut.
-Nu zic ca n-o fi avind si calitati, recunoaste cu greu femeia, dar pe criza asta de parale, zece sesterti mi se pare... Razboaie nu mai sint, de unde sa scoata bietul om zece sesterti pentru o cioara de sclav ?...
-Poate n-or fi razboaie, dar de negutzatorit tot se poate negutzatori! Griul se cauta, ca si poamele! face barbatul. Zau, nu-i mult zece sesterti: am dat cu doisprezece una fara nici un dinte in gura!
 -Daca nu maninca se sfrijeste si nu mai e buna de munca, spune hotarita tzaranca. Iti dau pe ea sase!
-Pe Juppiter! se sufoca vinzatorul de indignare, sase sesterti pe o sclava sanatoasa! Glumesti, femeie! Unde ai mai auzit de un asemenea pretz?!
-Am mai avut o sclava, ceva mai batriioara, pe care am luat-o cu patru! Dar mi-a murit acum o luna, si caut alta!
 -Patru sesterti! se mira omul. Nu-i de mirare ca a murit: a murit de rusine ca a fost pretzuita asa de putin! Asta face zece... ce sa mai vorbim! Fara cel putin noua, n-o dau nici mort!
-Sase!,,, Mai pun o jumate de sestert, asa, ca sa-ti fac o placere, dar mai mult nu dau!
-Sase sestertzi jumate! se tinguie omul. Pe toti demonii din Infern, n-o dau nici sa ma pici cu ceara! Da macar opt, sa am o zi mai buna, ca si la zece sestertzi pierd oricum!
  ...Si tirguiala continua tot asa, cu tzipete si imprecatzii de ambele parti, cu luarea ca martori a zeilor si demonilor. Sclava e smucita cind de unul, cind de altul, ca sa i se sublinieze calitatile sau defectele, iar privitorii ii iau in zeflemea pe amindoi. Numai sclava sta placida si docila, lasind sa-i fie pipaite madularele sa i se caste gura, sa fie trasa de urechi sau de mina, asteptind sa se termine gilceava si sa i se stabileasca pretzul. E rupta de foame ,si stie ca nu va primi hrana decit daca va fi vinduta, caci stapinul ei de acum e falit si e la fel de infometat ca si ea. Iar cumparatoarea e vicleana si priceputa in negutzatorie, si a mirosit ca vinzatorul are urgenta nevoie de parale!
 VA URMA


vineri, 22 mai 2015

Tipuri de sclavi existenti in antichitate V

7)- GLADIATORII. Un soi deosebit de sclavi, ce a fost propriu doar Imperiului Roman. Sclavi-luptători, ce trebuiau sa satisfacă nevoia de sînge şi de violenţă a publicului roman, în arenele circului. Căci pe atunci circul nu era un loc în care se prezentau acrobaţii şi dresură de animale, ci lupte între oameni, între fiare, sau între oameni şi fiare.

  Solizi, bine hranitzi si ingrijitzi, aspri, foarte bine pregatitzi pentru lupta, erau sclavi ce proveneau din  prinsii de razboi ce se comportasera cu neobisnuita vitejie. Erau ţinuţi in fortareţe-scoala unde invatzau sa lupte si sa se comporte in fatza publicului. Nu erau umilitzi, mai ales homosexual, caci trebuiau sa ramina cit mai virili, si sa-si apere barbaţia pina la capat. Erau pedepsţi exclusiv fizic, ca o forma de calire pentru luptele in arena. Amenintzarea cu trimiterea la o scoala obisnuita de sclavie, unde ar fi fost posedati homosexual si fortzatzi sa inghita murdarii era de-ajuns ca sa-i faca sa se lupte cu furie pentru viatza si demnitatea lor.

  Erau foarte rai si violentzi, iar rascoalele lor (putzine totusi la numar) se transformau uneori in veritabile razboaie, foarte greu inabusite de armatele Romei. Erau insa printre putzinii sclavi ce puteau fi siguri pe eliberarea lor: daca reuseau sa supravietzuiasca luptelor la circ un numar de ani ( de obicei intre sase si zece) erau eliberati si incorporatzi soldatilor Imperiului, sau puteau deveni chiar si cetatzeni romani liberi.

 8)- SCLAVII-BLAZON. Nu stiu daca am ales foarte bine denumirea, dar alta nu-mi vine in minte, deocamdata. Nu erau propriu-zis sclavi, ci mai degraba niste prizonieri fara sperantza de eliberare, sortitzi sa satisfaca orgoliul detzinatorilor lor.

  Proveneau exclusiv dintre membrii marilor familii regale sau imperiale din statele cucerite, si erau de obicei regi, regine, imparati, printi,printzese, generali sau inaltzi demnitari dusmani/e, care erau expusi in public in custi sau in lantzuri, de obicei acoperitzi cu straie si podoabe regale sau de parada, pentru ca privitorii sa-i poata vedea si sa le consemneze decaderea si sa-si poata bate joc de ei.
  Doar regii si imparatzii invingatori au avut de obicei asemenea sclavi-blazon. Printzii si printzesele Troiei cucerite de ahei, printzi germani expusi inlantzuitzi in pietze publice romane, mari generali capturatzi de egipteni pe cimpul de lupta, regele persan Darius, Gingis Khan sau Baiazid-Fulgerul capturat de Timur Lenk -au fost astfel de sclavi.
  Viatza lor a fost foarte scurta, caci decaderea brusca a fost imposibil de suportat, atit de Cassandara sau Hecuba, cit si de Darius sau Baiazid. Daca Gingis Khan a reusit sa evadeze, ceilaltzi au fost foarte-foarte bine pazitzi, si au murit de inima rea.
  La marile case regale sau imperiale ale cuceritorilor antici era lucru obisnuit sa vezi un batrin, o femeie, sau un barbat bine imbracatzi, cu lantzuri la picioare, cu fetzele supte si ochii golitzi, care erau expusi in fatza privitorilor la marile ospetze, si care fusesera fie vreun mare general, mare preot ori rege, fie vreo imparateasa, printzesa ori inalta cutrezana din vreo cetate cucerita foarte greu si cu mari pierderi si cheltuieli.

  Acesti sclavi-blazon desi erau destul de bine tratati si de obicei niciodata brutalizatzi, mureau de regula in mai putzin de un an. Cei care se umileau deveneau de obicei slugi la casele regale si imperiale. Timur Lenk se lauda cu o suita de servitori provenita exclusiv din regi, regine si printzi si printzese din tzarile cucerite!
  Despre drepturile acestor sclavi-blazon, ce sa mai spunem? Dreptul la expunere injositoare in public si la dispretz!


INCHEIERE.

  In societatea romana sau greaca sclavii-salahori erau categoria cea mai raspindita, reprezentind intre 70 si uneori 90 % din sclavii existentzi. La popoarele barbare numarul sclavilor era mult mai mic, iar proportzia sclavilor-salahori era cam aceeasi. Tot la barbari (tot ce nu era grec sau roman, eventual egiptean) sclavii amanti masculi, gladiatorii ori sclavii intelectuali lipseau cu desavirsire, iar artizanii, sclavii-servitori si sclavele-amante erau in general in procent foarte mic. Asta pentru ca la barbari necesarul de servitori ai unei familii nobile era mult mai redus, aici nefiind apreciat luxul trindav al civilizatzilor, iar placerile si necesitatzile fiind mult mai simple. Si o movila de capete de dusmani ucisi era mult mai excitanta pentru un printz barbar decit o cohorta de sclavi rapciugosi, care nici nu prea ar fi avut ce lucra prin Dacia ori Germania cele acoperite de paduri. Sclavii de aici erau deci mai putzini, si erau tratatzi oarecum mai omeneste, in sensul ca in loc sa fie chinuitzi, umilitzi sau mutilatzi pentru fapte grave, ei erau ucisi pur si simplu, mai mult sau mai putzin... barbar.

joi, 7 mai 2015

Tipuri de sclavi din antichitate IV

4- SCLAVII ARTIZANI. O alta categorie de sclavi privilegiati. Erau sclavi ce cunosteau foarte bine o meserie cu mare cautare, sau erau veritabilui artisti intr-un domeniu tehnic oarecare.
  Puteau fi bijutieri, fabricanti de arme, inventatori in tehnica, bucatari, cofetari,pantofari,arhitecti, zidari, gradinari, dulgheri, pietrari, sau alte categorii de meseriasi foarte cautati si pretuiti. Costau veritabile averi, si de obicei nu erau trecuti prin teribilele scoli de sclavi. Doar nobilii foarte bogati isi permiteau asemenea artizani, pe care ii plateau de multe ori cu greutatea lor in aur. Erau foarte bine tratati, aproape ca niste oameni liberi,  si aveau de obicei in subordine alti sclavi salahori pe care-i foloseau in realizarea operelor lor. Multi nobili importanti se mindreau cu constructiile,mincarurile,podoabele, armele sau gradinile realizate de asemenea artizani.
  Nu erau pedepsiti aproape niciodata ,cel putin nu fizic,si de obicei aveau o foarte mare libertate de miscare (aveau insa o suita de paza permanenta), erau foarte bine hraniti, ingrijiti,aveau chiar si servitori personali, si aveau de obicei si drept la viatza sexuala permanenta. Erau un fel de mici stapini, si se comportau ca atare, iar in caz de rascoale se ascundeau odata cu stapinii lor. Ceilalti sclavi ii respectau si se temeau de ei. Multzi dintre acesti sclavi-artizani deveneau libertzi, dupa un numar oarecare de ani de slujire credincioasa si imbogatzire a stapinilor lor.

5- SCLAVII INTELECTUALI. Ca si artizanii, erau o categorie privilegiata, provenind de obicei din rindul nobililor prinsi in razboaie sau in urma unor expeditii de jaf. Erau traducatori,arhitecti inalti,inventatori, filozofi, matematicieni, etc., iar rolul lor de baza era acela de profesori pentru fiii nobililor si motive de epatare a convivilor la ospetze. Aveau deci un rol exclusiv cultural. Erau oameni foarte inteligenti si invatati, si erau de obicei eliberati foarte repede, devenind cetateni romani, caci Roma se mindrea mult cu intelectualitatea ei polivalenta. Erau deci excelent tratatzi si constituiau un fel de podoabe culturale ale lumii inalte. Traiau foarte mult si deveneau de obicei cetatzeni de vaza ai statului adoptiv.

Nu erau trecuti prin scolile de sclavi, nu erau umiliti, aveau oarecare drepturi (viatza sexuala regulata,hrana foarte buna, ingrijiri medicale,absentza batailor,drept la demnitate).Erau mai degraba un soi de prizonieri sau ostatici de lux.

6- SCLAVII AMANTI. Rolul lor era de obicei doar acela de a satisface sexual stapinii si de a constitui un fel de podoabe vii ale caselor in care salasluiau. Proveneau mai ales din tineri si tinere foarte frumosi ce erau rapiti din tzarile lor si initiati in tainele iubirii fizice, in scoli speciale. Aveau o atitudine foarte ingrijita, ceva cultura, se miscau cu gratzie, vorbeau linistit, zimbeau dulce, erau politicosi, aruncau ocheade languroase, erau epilatzi,ingrijiti, parfumati,mereu zimbitori, imbracati foarte elegant si provocator, coafati, cu unghii ingrijite si acoperiti de podoabe scumpe, ei insisi fiind considerati niste veritabile podoabe.

  Mincau excelent, erau pofticiosi si mofturosi, aveau suite de servitori ce le intreceau deseori pe cele ale stapinilor lor, se imbaiau foarte des si la orice semn de indispozitie sau boala un medic se afla la capatiiul lor. Erau in genere foarte fandositi, si ii dispretzuiau profund pe ceilalti sclavi. Nu erau niciodata pedepsiti, plingeau si se plingeau des iar poruncile lor trebuiau sa fie respectate intocmai, caci stapinii le admiteau orice capricii, si de aceasta ceilalti sclavi ii urau si-i vorbeau de rau.

 Erau experti in arta amorului fizic, deseori fiind si buni declamatori ori cintaretzi, stiind sa isi desfete stapinii in moduri inimaginabile. Nu participau insa la orgiile obisnuite, si nu puteau fi impartiti altor petrecareti decit cind era vorba despre persoane foarte importante, de foarte inalt grad. Puteau da insa mici spectacole cu caracter sexual in fatza comesenilor care erau destul de importanti, insa de obicei erau rezervati doar pentru poftele stapinului.
  Mai aveau si un rol estetic, fiind un fel de podoabe vii ale casei, un soi de statui miscatoare, atragind privirile vizitatorilor cu frumusetzea lor.
  In caz de rascoala fugeau si se ascundeau unde puteau, caci sclavii razvratiti ii violau si-i ucideau fara mila. La batrinetze deveneau de obicei sclavi-servitori, caci erau foarte blinzi si devotatzi stapinilor.

 O categorie aparte de sclave-amante au constituit-o in acele vremuri FECIOARELE. Virginele nubile rapite din tzarile lor beneficiau de un tratament aparte, fara umilintzele si violentzele de care aveau parte ceilalti sclavi. Nu erau transportate sau expuse goale, ba chiar erau transportate in care speciale, pedepsele fizice erau foarte rare si de intensitate foarte scazuta, mincau destul de bine, erau atent ingrijite si tratate in caz de boala,nu erau fortzate sa munceasca, iar scolile obisnuite de dresura le erau necunoscute. Aceasta pentru ca fecioria era deosebit de scumpa, nobilii foarte bogati si pofticiosi ai vremii platind pentru fecioare veritabile averi, de multe ori o singura fecioara valorind cit citeva sute de sclavi obisnuitzi.
  Aceste fete erau scolite in scoli speciale, unde invatzau limba noii tzari, atitudinea, sa cinte, sa danseze, fiind apoi vindute , dar nu in pietzele obisnuite de sclavi, ci prin prezentare la casele nobililor de vaza.

 VA URMA

vineri, 24 aprilie 2015

SCLAVIA IN ANTICHITATE (III) Tipuri de sclavi existenti in antichitate

   Sclavii erau si ei sortați pe categorii, căci de obicei un sclav obișnuit nu prețuia prea mult, neștiind decît să lucreze cu mținile în cadrul cîtorva activități rudimentare, mai ales ca muncitori agricoli necalificați sau ca salahori.  Insa cei care cunosteau si puteau practica anumite arte sau mestesuguri, ori cei foarte frumosi erau pretuiti mult mai mult si tratati mult mai bine.

 Iata deci cam care au fost categoriile de sclavi existente in lumea antica si ce caracteristici ii diferentiau:

 1)-SCLAVII SALAHORI. Categoria cea mai des intilnita si cea mai prost tratata. Sclavi ce proveneau mai ales din prinsi din razboaie sau din tzaranii cei mai rudimentari. Destinati exclusiv muncilor necalificate, agricultura grosiera, minerit, carausie, defrisari, salahorit,etc.
  Rudimentari, robusti, inculti,erau cei mai prost tratati dintre toti sclavii, si erau victimele predilecte ale jocurilor barbare si singeroase din timpul orgiilor organizate de stapinii lor. Valorau foarte putzin,caci nu stiau sa lucreze mai nimic ca lumea,cunosteau foarte prost limba tzarii de adoptzie, si mai erau si foarte lenesi daca erau lasati nesupravegheati. Primeau o ingrijire minimala, hrana de obicei doar o data pe zi -si aceea de obicei neindestulatoare- , vreo zdreantza rupta pe post de camasa, niciodata incaltzari sau protectzii in timpul muncii, iar noaptea erau parcati intr-un soi de inchisori speciale numite -la romani- ERGASTULE.. In general nu aveau nici nume, iar cind il aveau era de obicei un nume de lucru sau de animal. Erau biciuiti si schingiuitzi in permanenta, cu sau fara vina si nu primeau niciodata ingrijire igienica sau medicala. Daca se imbolnaveau, erau izolatzi si lasati sa se vindece de la sine sau sa moara, de cele mai multe ori fara hrana, caci numai cei care munceau aveau dreptul sa manince. Traiau foarte putzin: cam 10-15 ani de la data devenirii lor ca sclavi, datorita prostului tratament administrat de stapini, si erau si cei mai periculosi si violentzi in timpul rascoalelor. Nu erau niciodata lasati nesupravegheati,caci fugeau des, jefuiau, violau si ucideau ori de cite ori aveau prilejul. Multi erau mutilati pentru nesupunere. Nasul, urechea, limba, vreun deget sau chiar si o mina taiate, vreun ochi scos sau castratzi, iar trupurile le erau virstate de urme de lovituri de bici.
  Unii purtau toata viatza lantzuri la picioare. In scolile de sclavi treceau prin cele mai umilitoare probe, trebuind sa renuntze la orice pretentie de a se comporta si a fi considerati niste oameni. In general nu erau eliberati niciodata, si viatza lor de sclavi se sfirsea numai odata cu moartea. Cind mureau, trupurile lor erau date de obicei ca hrana fiorosilor ciini de razboi si paza, ciini ce trebuiau invatati sa atace oameni. Caci nici macar dupa moarte sclavii nu capatau dreptul de a fi tratati ca niste oameni.

 2)-SCLAVII SERVITORI. O categorie cu totul diferita de sclavi, si a doua ca pondere din masa sclavilor antici. Acestia erau niste sclavi ceva mai bine tratatzi. Aveau un rol destul de ambiguu, asemanator cu cel al tziganilor robi din feudalitatea romaneasca. De la a servi in casa stapinilor sau pe mosiile acestora, si pina la a-i apara si a le fi amantzi. De obicei erau tineri, aratosi, civilizati, mult mai bine imbracatzi si ingrijitzi... Erau mult mai harnici si mai vioi, si avind si o mai mare libertate de miscare. Mincau de cel putzin doua ori pe zi si de obicei suficient (nu intotdeauna si la orice stapin), aveau haine decente, puteau avea si incaltzari sau chiar si mici podoabe facute din metale ordinare, se imbaiau si puteau primi si ingrijiri medicale (daca  nu se imbolnaveau prea grav), dormeau mult mai bine, in camere aflate in casa stapinului sau in colibe speciale , si mai aveau si sansa de a fi eliberatzi daca se purtau foarte bine si oracolele erau favorabile eliberarii lor.

  Proveneau de obicei din copii facuti de sclave cu stapinii lor, din oameni liberi vinduti ca sclavi pentru acoperirea unor datorii banesti, din tineri nobili barbari luati prizonieri si nerascumparati, sau din tineri tzarani inteligenti luati prizonieri din aceleasi regiuni, sau erau fosti sclavi ai unor nobili barbari luati prizonieri la rindul lor. Se revoltau extrem de rar, iar de obicei in timpul rascoalelor aparau cit puteau avutul si viatza stapinilor, caci sclavii primitivi rasculatzi ii schingiuiau si-i ucideau si pe ei, considerindu-i uneltele stapinilor.
  Nici ei nu aveau drept la casatorie, viatza sexuala sau sexualitate distincta, insa erau utilizatzi des ca amanti, iar in timpul orgiilor puteau fi posedatzi de oricare dintre mesenii participantzi. Multi dintre ei erau castratzi, mai ales cind erau sclavii personali ai femeilor din familie. Caci femeile aveau, in antichitate, ca si mai tirziu, un statut de semisclavie,cel putzin in ceea ce priveste sexualitatea.
  Si ei puteau fi pedepsiti oricind fara nici o justificare, dar cu ei stapinii se comportau de obicei ceva mai blind -in anumite limite- caci deseori viatza lor si a familiilor lor depindeau de acestia. Rolurile lor erau de servitori, doici, femei de serviciu, portari, vizitii, bucatari, rindasi, ciobani, vacari, porcari, insotzitori la vinatoare, croitori, baiesi, degustatori, etc,in afara de cel de amante/tzi. Ei erau practic cei care ingrijeau casa si viatza stapinilor lor.
  Traiau de obicei destul de mult, daca stapinii erau multzumitzi de serviciile lor,insa de obicei pe la 40-50 de ani erau deja batrini, datorita veghei permanente, stresului si pedepselor indurate, dar unii ajungeau si la 60-70 de ani. Cei care erau eliberati primeau o dota in bani sau pamint si deveneau astfel LIBERTI (la romani) ,adica cetatzeni cu drepturi depline.Cît timp erau însă sclavi nu aveau  nici ei drept la opinie personala, viatza sexuala regulata, etc.. si trebuiau sa se supuna orbeste oricaror pretentzii, ordine sau pofte ale stapinilor lor. Atunci cind erau banuitzi de furt sau acte sexuale oprite erau torturatzi si obligatzi astfel sa marturiseasca.

 3)-SCLAVII ARTISTI. Un gen aparte de sclavi, cu totul diferit de aceste prime doua categorii. In acea vreme nu existau teatre, sali de concert, circuri ( in sensul dat circului astazi) , sali de expozitzie, etc... Fiecare proprietar de sclavi avut poseda deci si o trupa mai mica sau mai mare de sclavi-artisti (de obicei muzicieni si dansatori), artisti cu care isi desfata simtzurile si isi epata vizitatorii. Dansatori, cintareti ,artisti plastici, artisti de circ, actori, poeti-declamatori, -isi prezentau mica lor reprezentatzie in fatza stapinului si a publicului agreat de acesta.
  Acesti sclavi erau de obicei foarte scumpi, cerutzi si cautatzi, si erau si o permanenta sursa de rivalitate intre bogatasii vremii. Valoarea lor era pretzuita dupa raritatea si calitatea artei prestate, si era la moda ca orice proprietar funciar sau nobil sa aiba in slujba sa macar o cintareatza sau o dansatoare pe care o mai folosea si drept amanta.

  Bine ingrijitzi, bine hranitzi, frumos imbracati si impodobiti, foarte bine tratatzi in caz de boala, de multe ori acoperiti de bijuterii foarte scumpe, acesti sclavi isi permiteau o viatza indestulata si boema in cadrul strimt al coliviei de aur in care erau constrinsi sa-si duca viatza. Nu traiau insa prea mult, caci odata cu virsta si pierderea calitatzilor artistice pentru care erau apreciatzi (mai ales dansatorii si cintaretzii, dar si jonglerii sau alti circari) erau inlaturatzi si sfirseau fie in mizerie pe la 40-50 de ani, de durere si disperare, ori decadeau la rangul de servitori.. Insa cita vreme puteau straluci, erau printre cei mai mofturosi si pretentiosi sclavi, si se purtau cu ceilalti ca niste stapini vritabili, iar stapinii lor le iertau multe si in general nu-i pedepseau fizic niciodata.
  Erau insa sursa unor veritabile razboaie reci duse intre nobili, prilej de rica si dusmanie, si nu rareori au constituit motivul pierzaniei unui proprietar ce devenea proscris si era doborit doar ca sa i se puna mina pe dansatoarea sa, rivnita de imparat sau de alt nobil intrigant.

 VA URMA

miercuri, 22 aprilie 2015

SCLAVIA IN ANTICHITATE II

  Care era de fapt rolul unui sclav? Numai aflînd acest lucru ne vom putea da seama de ce au fost atît de chinuiți aceștia în teribilele școli de dresaj și de ce era necesară acea înfiorătoare tortură fizică și psihică ce li se aplica sclavilor în acele „școli„.

  Deci, ce era de fapt un sclav, si care era rolul sau exact in societatea sclavagista antica?
  In fapt, sclavii erau denumiti foarte plastic "obiecte vorbitoare" (deci nu fiintze!) -un soi de roboti ascultatori si interșanjabili, care rolul de a munci in folosul exclusiv al stapinilor lor, fara nici un fel de plata si cu o ingrijire absolut minimala. Fiind considerati lucruri fara suflet, aveau mai putine drepturi chiar si decit animalele, care erau considerate fiintze avind oarecare suflet si tratate ca atare. Nu aveau nici un fel de drepturi, nici macar drepturile elementare ale celor mai decazuti oameni: dreptul la casatorie, la proprietate, la ingrijirea sanatatzii, la o opinie oarecare, -dar nici macar drepturi de baza, ca: dreptul la hrana, la integritate corporala, la viatza, chiar. Traiau numai atita vreme cit considerau necesar stapinii lor, atita vreme cit aveau nevoie de serviciile lor, si puteau fi ucisi, mutilati, torturati sau umiliti in orice mod, in orice moment., fara nici un fel de justificare din partea stapinilor. Viatza lor era inchinata exclusiv necesitatilor si poftelor stapinului ,cu trup si suflet (mai bine zis: cu suflare, caci nu aveau suflet, dupa cum am mai precizat). Nu puteau poseda absolut nimic, nici macar propriul trup, si de aceea nu aveau voie nici macar sa se automutileze sau sa se sinucida. Nu aveau nici macar drept la sentimente: nu puteau iubi, uri, dispretzui,detesta, compatimi decit la ordinul expres dat de stapin. Nu aveau dreptul la vreo opinie personala -trebuiau sa aprobe fara circnire orice opinie sau hotarire a stapinului, chiar si daca aceasta ii provoca suferinte fizice sau chiar moartea sclavului respectiv. Sclavul nu avea dreptul sa refuze niciodata absolut nimic, oricit de injositor sau periculos era ceea ce i se cerea. Si, neavind suflet, nu era protejat de nici un zeu, deci nu putea avea nici un fel de religie si nu se putea ruga nici unui zeu. Zeul sau suprem era stapinul sau.

  Comportamentul-tip al unui sclav trebuia sa fie urmatorul:
 -Sclavul trebuia sa fie permanent la dispozitia stapinului/ei la orice ora din zi sau din noapte, executind orbeste orice porunca si si acceptind fara circnire orice pedeapsa, oricit de umilitoare, periculoasa sau nejustificata ar fi fost aceasta. Trebuia sa vorbeasca intotdeauna cu voce scazuta, si sa se adreseze intotdeauna cu umilintza stapinilor sau oamenilor liberi cu care intrau in contact, sa tzina privirile intotdeauna plecate, si sa nu raspunda niciodata la jigniri si apostrofari. Nu trebuia sa rida niciodata, si nici macar sa plinga -sub amenintzare de pedeapsa. Trebuia sa munceasca pina la epuizare, cu foarte putzina hrana si putzine ore de somn. Nu avea drept la sexualitate proprie sau la viatza sexuala regulata: stapinul il putea utiliza pentru satisfacerea poftelor si fanteziilor sale sexuale, daca religia ii permitea acest lucru. Caci doar legile din monarhile foarte dezvoltate si civilizatiile foarte avansate permiteau homosexualitatea, si numai in asemenea state si civilizatzii exista o institutzie solida a sclaviei si veritabilele scoli de sclavi.
  Sclavul trebuia sa considere drept si acceptabil absolut orice i se poruncea, si nu avea voie sa comenteze niciodata o porunca venita de la stapinul sau direct. Si mai avea si obligatzia de a proteja viatza, sanatatea si bunurile stapinului sau si de a le spori pe acestea din urma.
  Era deci vorba despre un soi de papusa mobila fara vointza proprie, sortita sa execute orice fel de porunca, un fel de masinarie de carne fara suflet, asemanatoare omului, utilizata de sapinul ei pentru efectuarea diverselor munci sau activitati, ori pentru satisfacerea poftelor sale sexuale, artistice sau estetice.
  Nimic nu trebuia sa fie considerat prea rusinos sau umilitor pentru un sclav. Putea fi obligat sa munceasca fara oprire si sa fie pedepsit foarte aspru absolut pe nedrept, putea fi obligat sa se prostitueze pentru stapin, sa inghita tzarina, coji de oua, gainatz de pasare ,insecte, fecale, sputa, singe menstrual, viermi, mincare putrezita, etc... sa bea urina, sa joace jocuri penibile si periculoase, etc. Dar putea sa fie oricind biciuit, torturat, ars cu fierul rosu, castrat, orbit, mutilat, etc...  in timpul unor petreceri in care plictisul participantilor cerea un spectacol socant, care sa-i amuze si sa le puna singele in miscare. Aveau loc uneori veritabile vinatori de sclavi carora li se promitea libertatea sau iertarea de la mutilare daca reuseau sa supravietuiasca, unora li se scoteau intestinele pe viu, altora li se jupuia pielea si erau obligati sa si-o adune singuri..., iar urletele si tzipetele sfisietoare ale sarmanelor victime nu stirneau pic de compatimire, ci doar risete dispretzuitoare si tzipete excitate ale privitorilor.

  Nu trebuie sa ne mire acest comportament, aparent ilogic la niste fiintze umane si civilizate: sclavul era considerat un biet trup fara suflet si constiintza, deci nu era un om cel care tzipa , plingea si se zbatea, ci doar un trup, o carcasa de carne goala de fapt de orice simtzire omeneasca. Nici noi nu ne emotzionam cind vedem cum puiul taiat si infipt intr-o tzepusa  parca isi misca aripile sau sfiriie pe foc, sau cind aparatul de radio defect trosneste si tziuie in vreme ce arde impreuna cu alte gunoaie in care l-am aruncat. Ne-a fost de folos multa vreme, am ascultat stiri si muzica la el, dar acum e doar un rebut si nu ne mai e de folos, iar sunetele jalnice pe care le scoate in vreme ce arde nu ne mai impresioneaza. Doar e -la urma urmei un lucru fara suflet!

  E drept ca acest comportament si aceasta atitudine incredibile pentru civilizatzia de azi ducea uneori -se intzelege- la revolte ale sclavilor chinuitzi, care se purtau atunci la fel de singeros ca si nedreptzii lor stapini. Nu rareori orase intregi au fost transformate in ruine fumeginde in timpul unor rascoale ale sclavilor. Nenumaratele impilari, schingiuiri, umiliri si mutilari se transformau la rindul lor in schingiuiri si omoruri la fel de crude, urmate invariabil de represalii foarte severe ce duceau uneori la suprimarea tuturor sclavilor din regiunea respectiva.
  Cum insa nevoia de fortza de munca gratuita era foarte mare, numarul acestora era rapid completat cu altzii. Dar caracterul singeros al acestor rascoale i-a facut -cel putzin pe romani- sa incerce sa mai indulceasca un pic viatza sclavilor, iar spre sfirsitul sclavagismului european au aparut astfel GLADIATORII, sclavii ce nu cunosteau umilintzele obisnuite ale sclavilor clasici, ei trebuind sa lupte si sa moara in arenele circului, satisfacind astfel nevoia de singe si de violentza a vulgului roman.

  Dar scolile de sclavi clasice vor produce inca multa vreme sclavi-roboti, caci acestia au constituit baza fortzei de munca a lumii antice...

 VA URMA

joi, 12 februarie 2015

Sclavia in antichitate I

DE CE A APĂRUT, ȘI CARE ERA ROLUL EI

  La sfîrșitul comunei primitive, au aparut indivizi care doreau și chiar au obținut o mult mai mare cantitate de bunuri decît ceilalți membri ai comunităților primitive clasice, și odată cu această acumulare de bunuri suplimentare a apărut și nevoia de a apăra aceste bunuri, care să ofere un ascendent posesorilor lor față de ceilalți membri și de alți indivizi doritori. De aceea a aparut diferentierea in clase a membrilor grupurilor primitive, in care diferentiere cei care strinsesera o cantitate mai mare de bunuri au fost numiti sefi din oficiu, avind drepturi mult mai multe decit ceilalti, dar si anumite obligatii specifice. In fapt, cei care detineau (cu drept de mostenire) bunuri mai multe decit nevoile lor, au devenit o clasa speciala, privilegiata, care avea rolul de a apara intreaga comunitate, dar nu mai era obligata sa munceasca in cadrul grupului pentru a-si asigura existenta. Asa a aparut casta nobililor, care la inceput era doar o casta de luptatori, ce nu trebuia sa se ocupe decit de antrenamentul in vederea razboiului, si apararea ordinii comunitatii. Mai apoi, aceasta casta era si judecatorul suprem, cel putin in problemele laice, cele de ordin religios raminind in sarcina clerului.

  Problema era ca lacomia acestor luptatori prin vocatie si mostenire devenea din ce in ce mai mare. Ca si rapacitatea lor. Insa nu se puteau folosi de proprii concetateni pentru a lucra paminturile din ce in ce mai multe obtinute an de an, si aveau nevoie de o mina de lucru din ce in ce mai numeroasa. Se puteau utiliza ce-i drept anumiti insi ce trebuiau sa plateasca pentru diverse greseli, dar doar pe termen limitat, caci gresiții faceau parte din clan, deci nu puteau fi folositi la nesfirsit, iar nobilii luptatori trebuiau sa protejeze membrii clanului, nu sa-i chinuie. Si atunci au inceput sa poarte razboaie nu doar pentru a agonisi noi paminturi si bunuri, ci si noi servitori, servitori si lucratori care nu mai aveau rolul de cetateni, fiind straini, ci care puteau fi utilizati pina la epuizare, si rasplatiti doar cu dreptul de a trai de azi pe miine, putind fi ucisi oricind.
  Acesti servitori-sclavi erau utilizati la inceput in numar limitat, caci nevoile nobililor primitivi erau destul de reduse. Dar, pe masura ce clanurile incep sa se uneasca si sa devina state, iar statele -mici si ele la inceput- sa devina regate mari si imperii, si pretentiile nobililor au crescut. Apare nevoia de opulenta, de lux, de cizelare. Acestea nu se puteau obtine decit in vreme de pace, caci in razboaie bunurile isi schimbau stapinul usor, si deseori erau si distruse. Trebuiau deci sa apara artizani personali specializati, care sa lucreze numai pentru un anumit nobil, si sa coste cit mai putin. Iar paminturile din ce in ce mai intinse trebuiau lucrate, cit mai gratis cu putinta.
  Dar sclavii primitivi erau prea independenti, fugeau deseori, se razvrateau, deseori luau chiar in stapinire clanuri intregi, se sinucideau, refuzau sa lucreze, violau, ucideau... Ce sa mai vorbim: erau o veritabila problema. Asa a aparut necesitatea crearii unei arte a sclaviei, a unei meserii care sa creeze sclavi total supusi, care sa faca absolut tot ce li se cere, fara circnire. Asa au aparut scolile de sclavi, si dresorii profesionisti de sclavi, cei care au creat ceea ce se va numi mai tirziu EPOCA SCLAVAGISTA.
  Caci nu regii si marii cuceritori au dat numele sclavagismului, ci tocmai acesti atit de anonimi si de putin cunoscuti dresori de sclavi, oamenii care au avut cea mai groaznica reputatie in lumea antica, si cei ale caror reguli stau astazi la baza sadomasochismului modern.

  DE UNDE PROVENEAU SCLAVII

  Nimeni nu se nastea propriu-zis sclav de la inceput, chiar daca existau si oameni considerati sclavi de la nastere. Un copil nascut de o sclava era considerat sclav, chiar si daca tatal lui biologic era nobil. Copilul unui barbat liber (si bogat, de obicei) si al unei mame sclave putea fi totusi recunoscut de tata si tratat ca mostenitor, dar nu era obligatoriu. Iar mama biologica a acestui copil de obicei raminea sclava in continuare, chiar si daca daduse mostenitor de parte barbateasca nobilului. Rareori putea fi eliberata.
  Acesti sclavi nascuti erau cei mai cautati, caci erau foarte docili, si nu se razvrateau practic niciodata, nestiind ce inseamna libertatea. Dar asemenea sclavi erau foarte putini, fata de nevoile crescinde ale nobililor insetati de putere si lux. Grosul sclavilor il va constitui marea masa de prinsi din razboaie si victimele raidurilor procuratorilor de sclavi profesionisti.

  Ce erau acesti procuratori? Erau niste mercenari care, in fruntea unor grupuri de luptatori sau ale unei mici armate chiar, atacau si jefuiau diverse asezari, pradind locuitorii si facind prizonieri. Prizonierii de obicei erau triati: pe de o parte, cei care puteau sa se rascumpere, si cei ce urmau sa devina sclavi. Procuratorii preferau in general rascumpararile, caci sclavii nescolarizati erau foarte ieftini si putin rezistenti, si multi mureau pe drum, din cauza lipsurilor si a nefericirii. Multi se sinucideau, si arta unui procurator sau dresor de sclavi consta mai ales in a-l face pe omul cazut in miinile lui sa devina o cirpa fara vointa si sa nu isi ia viatza cu primul prilej. Asa ca rascumpararea era practicata la scara larga.
  Daca omul era norocos, si avea rude destul de bogate, scapa doar cu o sperietura si o gaura in punga. Daca nu, soarta lui avea sa devina una groaznica.
  O alta sursa de sclavi era razboiul, Acesta furniza cei mai multi sclavi. Dar costa si foarte mult. Si era si foarte versatil, nu stiai cind te poti trezi tu sclav. Dar era utilizat la scara larga, atit pentru pradaciune cit si pentru pedepsire, si in caz de reusita aducea nu doar sclavi, ci si prada. Sclavii obtinuti din razboaie erau de doua feluri: civili si militari. Preferati erau primii, fiind mai docili. Militarii erau foarte greu de dresat, si se razvrateau des, de aceea erau deseori castrati, dar de multe ori fara folos, caci tot violenti ramineau. Insa din razboaie se puteau obtine sclavi artisti, artizani, constructori, medici, inventatori, poeti, etc.., a caror obtinere pe cale... civila ar fi costat enorm.
  Alta sursa de sclavi erau cei cumparati de la conducatori de triburi ce doreau sa scape de anumiti insi indezirabili. Un soi de politie politica. Sau erau vinduti insi fricosi, homosexuali, slabanogi, tarati, de care societatea respectiva dorea sa scape. Ori chiar datornici ce nu mai aveau cum sa isi plateasca vreodata datoriile.