Cum am devenit sadic profesionist II

Eram în continuare... sclavul limitelor pe care mi le impusesem singur. Practicam totul consensual, acordam o mare atenție aspectului fizic și vîrstei, mă feream de tehnicile mult prea dureroase (cu excepția acelor, unde cunoșteam punctele de acupunctură generatoare de dureri intense), mă preocupa mai degrabă sexul, mă străduiam întotdeauna să îmi satisfac sexual și partenerii de jocuri, consideram că umilirea trebuie să fie mai degrabă mimată, ca rezultat al utilizării unor tehnici interzise sau rău văzute în societate, și nu acceptam deloc materialismul , considerînd că în sex doar plăcerea trebuie să fie răsplata pentru sexul oferit, indiferent cît de ciudat ar fi acesta. Lipsa de informare în domeniu ajuta și ea la instalarea acestei confuzii. Cu excepția unor informații ciupite din unele anunțuri de prin revistele pornografice, nu prea găseai informații despre ce e sadomaso și cu ce se mănîncă. Doar anumite povestiri porno mai prezentau subiectul, sau povestiri ale lui de Sade, dar mie mi se păreau mai degrabă chestii fantastice, ireale, imposibil de pus în practică. Nici măcar cele mai soft tehnici (bondage, spanking, foot fetish collar, sau hand job, de ex.) nu erau prezentate și explicate, darămi-te bastinado, uro, medical play ori CBT! În general, tonul revistelor porno era hetero și lesbi, acestea fiind cele mai acceptate de societatea postsocialistă a momentului, iar homo, sadomaso sau bizarul nu prea aveau loc, cu rare excepții.
 Mă și uimeau preferințele unora. De exemplu, o femeie a dat un anunţ că oferă uro sclavilor doritori (semna DOAMNA CU ŞAMPANIA), şi am fost uimit să văd cîţi inşi doreau... şampania dînsei. Eu încă nu puteam să admit să practic uro, căci mi se părea prea... scîrbos ( :))). Dar nici analingus nu lăsam să mi se facă, pentru că nu voiam să pup boturi care au lins un cur! De scato... ce să mai vorbim!  Noroc cu acele mele, unde devenisem profesionist de-a dreptul, căci acestea îmi aduceau... clientelă, ca să zic aşa, şi nu şomam deloc. Îmi luasem şi un job în publicitate, şi aveam ceva parale cu care mă puteam deplasa. Am ajuns astfel şi la Iaşi, Craiova, Lugoj, Babadag, Satu Mare, Reşiţa, Sibiu, Făgăraş, Braşov ,Corabia, Ţăndărei,etc... De multe ori mă deplasam degeaba, cei care trebuiau să mă aştepte lipsind sau neîndrăznind să se mai prezinte... O mizerie, ce mai! Mulţi bani am mai tocat de pomană!
  Simţeam însă că nu îmi foloseam tot potenţialul, că ar trebui să îmi depăşesc limitele, să las fantezia să îşi urmeze cursul... Masochiştii cu care mai discutam la orgiile la care luam parte îmi povesteau uneori despre experienţe care mie îmi făceau părul măciucă, dar lor li se păreau extrem de plăcute. Şedinţe de ballbusting, fireplay, uro hard, zoofilie impusă, fisting anal, vomă, etc... Eram îngrozit, dar în acelaşi timp simţeam şi o excitaţie neobişnuită, mai ales cînd îmi povesteau despre modul în care Stăpînele şi Stăpînii depăşeau cu neobişnuită uşurinţă limitele -inclusiv cele ale rezistenţei corporale- sau impuneau sclavilor tehnici pe care aceştia nu le ageau deloc. Mie încă îmi era frică, mă gîndeam că aş putea ajunge la puşcărie dacă ucid din greşeală sau chiar fac să leşine un sclav, dar eram grozav de impresionat de realizările acelor Dominatori. Mă făceau să visez, ce mai!
 Dar ce mă uimea cel mai mult era modul în care masochiştii respectivi acceptau să fie umiliţi şi posedaţi de persoane mult mai în vîrstă, sau deloc atractive sexual (consideram eu), ba să mai şi plătească pentru chinul îndurat :))) Cu asta mă dădeau gata, şi am avut multe discuţii în contradictoriu cu ei, direct sau prin scrisori, şi mă şocau prin felul în care ei prezentau sadomaso ca pe o relaţie non-sexuală, fără sentimentele obişnuite între parteneri ce fac amor sau sex, ba chiar ca un soi de relaţie bazată pe poziţii rigide de castă militară, în care superiorii nu simt decît dispreţ faţă de subalterni. Multe discuţii despre umilire am avut cu aceştia, şi tare greu am acceptat pînă la urmă definiţia că umilitor nu e ceea ce practici tu din plăcere dar este interzis de societate, ci ceea ce nu îţi place şi eşti forţat să faci!

O SCRISOARE NEOBIŞNUITĂ
Era prin 94 sau '95. Încă nu îmi depăşisem limitele, dar simţeam bine că nu îmi foloseam cum trebuie potenţialul. Relaţiile pe care le aveam atunci nu mă mai satisfăceau deloc.Sexul mi se părea searbăd, partidele de umilire mi se păreau cam trase la şapirograf şi neincitante, cheltuielile cu deplasările, prea mari. Simţeam nevoia de schimbare în viaţa mea sexuală, dar nu ştiam cum să fac . Am participat la cîteva orgii hetero şi gay, dar mă plictiseam mai dihai decît la cele sadomaso. Mă gîndeam să fac vreo schimbare, dar nu ştiam nici unde să mă îndrept, nici cum să încep. Eram sastisit, de-a dreptul!
  Într-o zi, după ce am plecat de la cursuri, am trecut pe la căsuţa mea poştală, şi am ridicat corespondenţa. Nu era internet, nu erau telefoane mobile, deci scrisorica era încă la putere! Printre obişnuitele mesaje de la amatorii de sex era şi o scrisoare de la doi submisivi din Maramureş, Ana şi Ion (nume fictive), căsătoriţi, ea de 58 şi el de 62 de ani, parcă (sau invers), proprietari ai unei mici ferme, ambii masochişti, care îmi propuneau să vin pînă la ei, căci le stîrnisem interesul, mai ales cu acele mele. Căutau de multă vreme un sadic veritabil, şi încă nu găsiseră ,prin zona lor. Din descrierea lor, ambii erau cam grăsuţi, deci nu prezentau în nici un caz interes pentru mine. Le -am răspuns deci politicos că nu îmi plac nici graşii, nici nu fac sex cu persoane în vîrstă, Maramureşul fiind şi departe... deci nu renta să mă deplasez de pomană!
  Îi şi uitasem, căci mă pregăteam pentru sesiune, deci aveam altele pe cap, dar am primit o nouă invitaţie de la ei. Îmi răspundeau că nu îi interesează sexul sau plăcerea, ci doar umilinţa şi suferinţa. Îmi propuneau să îmi petrec o parte din vacanţă la ei, pe cheltuiala lor, ba chiar se şi ofereau să îmi şi ofere bani pentru şedinţele mele (atunci am aflat de termenul de şedinţă, diferit de partidă), dar şi acces la revistele lor de gen, de unde mă puteam documenta. Am răspuns iritat că nu sînt cocotă, să fiu plătit, şi nici nu văd cam cum ar putea decurge o "şedinţă" fără sex, dar documentaţia celor doi m-a cam pus pe gînduri. Mai frunzărisem vreo două reviste de gen, şi mi se păreau foarte instructive, deci parcă ar fi rentat şi o vizită prin zona aceea.... Poate cînd aş fi vizitat şi alţi sclavi de pe-acolo...
 Nici nu terminasem bine sesiunea, cînd am primit iar o scrisoare de la ei. Îmi trimiteau un set de poze cu ei şi casa lor (pozele cu ei dezbrăcaţi nu m-au impresionat deloc pozitiv), dar şi cu revistele şi lucrările despre sadomaso pe care le aveau, şi -ceea ce m-a dat gata- o colecţie de dildouri de lemn realizate de Ion la strung, şi nişte bice artizanale minunat lucrate, iar cei doi îmi propuneau să îmi ofere gratis asemenea instrumente ca tribut pentru bunăvoinţa mea. Nu era nevoie să fac sex cu ei, voiau -cică- doar să mă cunoască personal, să discutăm, să ne cunoaştem... Îmi prezentau şi o listă de mîncăruri de îmi lăsa gura apă, îmi prezentau pitorescul zonei...
  Cu asta m-au dat gata. Dacă banii şi mîncarea nu mă prea atrăgeau, publicaţiile şi mai ales dildourile alea nemaipomenite m-au hotărît să le fac o vizită.

DOI MASOCHIȘTI PROFESIONIȘTI
 Cam prin august, după ce mi-am pus lucrurile la punct în București, am plecat spre Maramureș. Aveam cu mine mica mea trusă de instrumente, bani suficienți pentru drum dus-întors, o curiozitate nesatisfăcută și o poftă nebună de a vedea revistele și instrumentarul celor doi. Puseserăm totul la cale împreună prin scrisori și telefon, dar mă întrebam cum naiba o să se desfășoare vizita aia neobișnuită și cam cum va trebui să mă comport cu două persoane în vîrstă pe post de sclavi. Mă făceau să mă gîndesc la bunicii mei, și încă nu eram obișnuit să gîndesc sclavii ca pe niște persoane inferioare, deci eram cam tulburat...
  Într-o duminică dimineață, trenul personal mă lăsa într-o haltă pitorească, pe mine și geamantanul meu, și visurile mele perverse. În haltă mă aștepta un soi de droșcă cu un cal, mînată de un băietănaș de vreo șaișpe-șapteșpe ani, pe care l-aș fi crăcit cu mare plăcere, dar care era cioban la stîna celor doi, și avea să plece imediat ce mă lăsa la fermă, spre marea mea dezamăgire. El habar nu avea că patronii săi erau așa de ciudați în preferințele lor sexuale, și se pare că nici nu agrea altceva decît sexul hetero. Primirea pe care mi-au făcut-o cei doi sclavi a fost însă memorabilă. Mi se ploconeau înainte, ca în fața unui împărat, nici nu îndrăzneau să mă atingă, nu mă priveau deloc în ochi, mi-au sărutat mîinile de parcă eram vreun episcop sau mitropolit, și nu mai știau ce să facă ca să mă mulțumească... Eram foarte stînjenit, sclavii de la București erau mult mai degajați, și fiind vorba de niște persoane în vîrstă, mă simțeam foarte la nelalocul meu. Am încercat chiar să le spun că nu este necesar să mă trateze chiar ca pe un împărat, dar răspunsul Anei mi s-a întipărit pe veci în memorie: ”Dar nu, Stăpîne, orice Stăpîn este Împărat peste sclavii lui, și aceștia îi datorează supunere oarbă, oricît de bătrîni și respectabili ar părea ei!”
  Nu prea m-am lămurit atunci cam ce trebuia să însemne asta, dar le-am spus celor doi că mi-e foame și sînt obosit, și că aș vrea să și citesc ceva de gen, pînă seara, cînd aveam să și discutăm pe îndelete. Bucuroși că îi bag în seamă, bătrîneii (așa consideram eu orice persoană de peste 55 de ani), s-au grăbit să întindă masa și mi-au servit mîncăruri minunate, de îmi lăsa gura apă. Mai ales niște plăcinte cu smîntînă și mărar au fost delicioase, și dacă nu eram atent, nu m-aș mai fi putut ridica de la masă, așa eram de ghiftuit!
  După masă, am luat un teanc de publicații BDSM și m-am dus în camera de oaspeți, pregătită special pentru mine. Am răsfoit un pic revistele, apoi am adormit, cu capul plin de imagini sadomaso și cu burta plină. Am dormit cred, vreo patru ore, eram obosit de drum și de atîta mîncare, și după ce m-am trezit am început să citesc materialul de specialitate. Erau acolo vreo doisprezece reviste, majoritatea germane și englezești, cu o mulțime de poze faine, care mă excitau teribil. Mai erau și o grămadă de articole -în parte traduse-, despre dominare, sclavie, poziții, tehnici de tortură... Dar ceea ce era cel mai interesant, era o traducere a unei lucrări adresate Dominelor, scrisă de o englezoaică sau americană, și care se numea -aproximativ- CUM SĂ ÎȚI TORTUREZI SCLAVUL sau cam așa ceva. Bătrînul avea originalul în limba germană, și o tradusese scriind la o mașină portabilă de scris, și nu știu cît de corect era tradusă, dar am învățat enorm din ea. Acolo apăreau termeni care mă șocau atunci, ca dispreț, tribut, supunere oarbă, depășirea limitelor, orgasm denial, extaz, CBT, strap-on,vomă, vampirism, sex cu animale,etc... etc... Apăreau acolo poziții de început, poziții pentru uro, tehnici de utilizare a mobilierului pentru imobilizări, aparate pentru electrostimulare, etc... O adevărată Biblie pentru sadomasochiști! Acolo am citit despre faptul ca adevărații Stăpîni îi tratează pe sclavi ca pe niște animale demne de dispreț, că sexul cu ei este de fapt nedemn, că ei trebuie să îndeplinească orice sarcină și nu au dreptul să protesteze, etc...
  Începeam să înțeleg atunci atitudinea lui Daniel, care îmi cerea să îmi depășesc limitele, sau a altor masochiști vizavi de umilire și plăcere, ori atitudinea servilă și speriată a lui Ion și a Anei. Și încetul cu încetul începea să se nască în mine o nouă atitudine, total alta decît cea pe care o avusesem pînă atunci. Ca să verific dacă chiar cei doi mi se vor supune la nivelul pe care mi-l promiseseră, am chemat-o pe femeie și am început să o pipăi pe picioare, pulpe, buci și pizdă, cu o singură mînă, pîndindu-i reacțiile, mai ales că eram și excitat la culme. Spre surprinderea mea , bătrîna nu a protestat în nici un fel, ba și-a și flexat picioarele ca s-o pot pipăi mai bine. Bine excitat, am pus-o capră cu mîinile sprijinite de pat și am posedat-o cu furie, pînă ce am ejaculat, plin de draci. Iar mai apoi, am pus-o să îngenuncheze, și pentru prima dată în cariera mea de Dominator, am urinat în gura ei pofticioasă. Am observat că a înghițit urina cu deosebită plăcere, sugînd chiar și ultima picătură, ceea ce mi-a produs o senzație neobișnuit de plăcută. De altfel, după aceea, cît timp am rămas la ei, am urinat doar în gurile lor.
  M-am culcat mulțumit la loc, și am mai dormit vreo trei ore, trezindu-mă de-abea seara, cam pe la nouă. Eram acum perfect odihnit, și după ce am mîncat iarăși, am pus la punct împreună cu cei doi un plan de desfășurare a unei ședințe-maraton, o ședință cu posturi permanente, în care urma să utilizez cam tot ce era în arsenalul BDSM al unui sadic experimentat. Sclavul Ion mi-a prezentat trusa lui de instrumente, net superioară celei a mea, plus o grămadă de dispozitive de tortură pe care aveam să le verific în zilele ce aveau să urmeze. I-am cerut să îmi dea lămuriri despre articolele și traducerile care mă interesau, în special în legătură cu anumiți termeni necunoscuți mie, și am fost impresionat de erudiția lui în domeniu. Am discutat așa pîna pe la vreo două noaptea, și înainte să mă culc i-am cerut sclavului să îmi sugă scula, și am urinat apoi și în gura lui. Depășisem o barieră.

CEA MAI LUNGĂ ȘEDINȚĂ
Începînd de a doua zi,atitudinea mea era alta. Cei doi au rămas permanent dezbrăcați (deși imaginea trupurilor lor cam rotofeie nu mi se părea prea excitantă), îi loveam și-i insultam în mod permanent, urinam doar în gurile lor, și pentru prima dată am lăsat pe cineva să mă lingă în cur, senzația fiind într-adevăr extraordinară. Îi legam seara pe amîndoi și-i obligam să se culce cu mîinile la spate, pe un țol întins pe jos, și-i obligam să mănînce tot cu mîinile la spate, din strachini puse pe jos, apoi să își lingă resturile de mîncare de pe obraji. I-am pus să facă sluj, ca niște căței, ba chiar să și latre, de s-au stîrnit și cîinii cei adevărați din curte (aveau vreo șase!), i-am penetrat cu dildouri duble, lăsîndu-i îmbîrligați fund în fund, ore întregi, pînă ce îmi cereau îndurare, am scris texte scîrboase pe trupurile lor cu markerul, i-am pus să se biciuiască între ei, să își bea unul altuia urina...
 Cînd m-am pornit către ei, nu am mai făcut baie, căci ei îmi ceruseră să vin neîmbăiat, ca să îmi păstrez mirosul tare, de Stăpîn. Dar era vară, și deja începusem să miros cam tare a Stăpîn... prea nespălat, și am avut o idee excelentă. I-am pus să mă spele ei, cu limbile lor, din cap pînă în picioare, ceea ce au și făcut. M-a amuzat la culme să-i văd cum tot scuipă perii de pe trupul meu (sînt cam păros), și a trebuit să își înmoaie în permanență limbile într-un borcan cu apă, căci nu mai pridideau. Dar rezultatul era vizibil, deși a trebuit să fac și un duș, ca să scap și de saliva lor :)) În fiecare seară citeam din lucrarea despre Domine și aplicam mereu alte tehnici. Am învățat să leg coaiele sclavilor ca să nu mai aibă erecție,să-i suspend pentru a-i putea tortura mai bine, să-i plesnesc cu toată puterea, etc...Mă transformam deja în sadic veritabil.
  Dar a venit și vremea să plec, după opt zile de torturi sclavul mi-a făcut cadou o trusă de dildouri și cîteva bice meșteșugite, și o cutie de lemn pentru acele mele ,pe care le gustaseră amîndoi din greu. Nu mi-a venit prin minte să cer și o copie după lucrarea de dominare, și mare prostie am făcut, căci nu am mai găsit așa ceva nici pînă azi. În ziua plecării, cei doi m-au condus cu bocete, ca pe un mort drag, deși le promisesem că voi reveni, în vara următoare. Nu mai știau cum să mă privească, cum să mă mîngîie... Dar deodată m-am răstit la ei și le-am cerut imperios să tacă dracului, și ei m-au ascultat, aruncîndu-mi priviri de cîini bătuți. Din droșca ce mă ducea la gară i-am mai privit odată: îngenuncheaseră în mijlocul curții, și mă petreceau cu priviuri pline de durere, iar sclava Ana plîngea de sărea cămașa de pe ea. Altădată poate aș fi zîmbit la așa atitudine, dar de-acum căpătasem un alt soi de gîndire, și priveliștea doar mi-a întărit orgoliul. În urmă rămîneau doar doi sclavi bicisnici, asupra cărora avusesem drepturi depline. Ce-mi mai păsa mie de ei ?

Din nefericire, nu i-am mai întînit niciodată. O vreme am mai corespondat, și chiar aveam de gînd să îi mai vizitez, dar probleme personale m-au împiedicat să mai ajung prin Maramureș. După vreo cîțiva ani m-au informat că pleacă în Austria, unde puteau să își satisfacă mai bine instinctele masochiste. Mi-au trimis chiar și o invitație să îi vizitez acolo, dar nu m-am putut duce. Pînă la urmă le-am pierdut urma.

Cum am devenit sadic profesionist I

După semi-eșecul cu Adrian/Andrei, au continuat alte cîteva semi-eșecuri cu alți aiuriți de soiul lui. Mă căutau mai ales tipi virgini, care habar nu aveau cu ce se mănîncă sadomaso, dar care credeau că a fi futut în cur e suprema umilință pe care o poate suporta un bărbat. Deși dădeam la greu anunțuri în care precizam clar că doresc tipi și tipe minioni/e și subțirei/le, parcă făcuseră înțelegere secretă toți lunganii și grăsanii din București să sară călare pe mine, că numai de din ăștia aveam parte! Și mai erau și pretențioși la culme, aveau tot soiul de fetișuri la fel de aiurite ca și ei, și eu eram foarte dezamăgit și iritat. Nu mai spun că practicam totul doar de amorul artei, și pierdeam o grămadă de parale doar ca să satisfac sexual niște muiști care își imaginau că eu sînt deosebit de încîntat că îmi sug pula niște handralăi pe care nimeni nu îi voia. Mi se acrise!
  Practicam în continuare doar chestii strict consensuale, cu limite bine stabilite, și acordam o atenție deosebită aspectului fizic și mai ales vîrstei. Am refuzat o mulțime de maturi, căci mi se păreau prea bătrîni, chiar dacă îmi ofereau spațiu si chiar erau dispuși să plătească. Refuzam însă cu indignare să mă las plătit, îmi plăteam deplasările, masa, cazarea... căci consideram -ca orice începător- că ceea ce făceam eu era sex, și nu eram vreo cocotă, să fiu plătit pentru plăcerea primită și oferită! :)) O singură dată am acceptat să mi se ramburseze drumul,căci mă dusesem tocmai la Suceava, cheltuisem peste limită, și nu îmi mai ajungeau banii. Dar pe drumul de întoarcere m-am simțit ca o cocotă ieftină!
  Îmi pusesem la punct trusa de instrumente, cumpărasem și niște ace de acupunctură plus niște bolduri mari, cu gămălii rotunde (foarte impresionante și dureroase), aveam și cîteva bice improvizate din funii împletite, un soi de dildo improvizat dintr-o coadă de mătură polizat și ceruit, mai multe curele, și chiar și un soi de kimono pe post de costum, plus o mască de pînză. Dar foloseam la greu tot ce găseam la fața locului: de la tigăi cu care plesneam sclavii peste buci, la tacîmuri cu cozi groase și rotunjite sau făcălețe cu care-i penetram, mături de care-i imobilizam, oale în care-i obligam să-și vîre genunchii și mîinile și să se tîrască așa prin încăpere, lenjerie feminină în care îi îmbrăcam, etc... Aveam de pe atunci o fantezie extraordinară, care mă făcea foarte căutat și gustat, putînd să utilizez cele mai neașteptate instrumente pentru a-mi mulțumi sclavii și poftele. Dar încă nu îmi utilizam la maximum potențialul, neavînd de unde învăța cum trebuie să se comporte un Stăpîn veritabil sau un sadic. Și încă mai aveam de așteptat...

DANIEL
 Daniel a fost primul meu sclav veritabil, și cel care corespundea cel mai mult cu dorințele mele. Un băiat frumușel, minion, suplu, dulce, cu pulică micuță și poponeț rotunjor... :o duceață! Mă simţeam extraordinar cînd îl posedam, îmi plăcea la culme să-i frămînt pulica în pumn în vreme ce îl penetram pe la spate sau întins pe spate, pe masă. Îi sărutam avid buzele plinuțe, și-l pupam peste tot, mușcîndu-l ușurel, făcîndu-l să țipe de plăcere. Era altceva, după seria neagră de lungani și grăsani care mă exasperaseră.
 Daniel era însă masochist veritabil, și jocurile mele cu el se terminau mai întotdeauna cu multe ace înfipte în locuri inedite, pe care mi le indica el, sau cu bătăi și biciuiri care mă cam speriau. De la o vreme îmi cerea să las limitele la o parte, să îmi dau drumul, să nu îi mai cer părerea și să las fantezia mea sadică să-și urmeze cursul, dar mie îmi era frică, și nu înțelegeam. Ceva mă ținea în loc, mă temeam că dacă voi depăși niște limite îi voi face rău și îl voi pierde. Pînă la urmă el a plecat, s-a mutat la Constanța, iar mai apoi a emigrat în Vest.

CORNEL
 Un alt sclav care mi-a marcat existența. Cornel era un culturist, un tip foarte puternic, însă și deosebit de blînd. Cînd l-am întîlnit prima dată, la el acasă, am fost speriat de masivitatea lui. Făceam și eu ceva culturism pe atunci, dar nu mă comparam nici pe departe cu musculosul ăla. Am vrut să o șterg, dar, simțind că nu am încredere, bietul Cornel a izbucnit în plîns și m-a implorat să nu îl abandonez, căci nu găsea nici o Stăpînă sau Stăpîn, și era disperat. S-a așezat în genunchi în fața mea și a dus mîinile la spate, și m-a implorat să îl leg și să îi fac orice vreau, căci nu va protesta. După cîteva clipe de nehotărîre, m-am decis să încerc totuși, și i-am legat la iuțeală mîinile și picioarele (aveam lațuri pregătite din timp, iar de la Daniel și alți sclavi învățasem să fac rapid legături antebraț pe antebraț), l-am dezbrăcat de halatul de baie pe care îl purta și l-am observat cu atenție. Avea și el o pulă cam ca a mea, dar cu ouă mai mici, epilat paste tot, însă Mamă-Doamne, ce mușchi mai avea! Îmi era chiar teamă că poate rupe funiile și să sară la mine să mi-o tragă! :)) Dar bietul Cornel era submisiv veritabil, și am fost foarte plăcut impresionat de plăcerea pe care am simțit-o posedîndu-l, în vreme ce îi frămîntam carnația musculoasă. Cur strîmt, buze dulci, carne plăcută de mușcat, docilitate neobișnuită pentru masivitatea lui... Un deliciu! Am revenit cu plăcere la el, știa să și gătească foarte bine, și uneori îl îmbrăcam în fată și-l puneam să gătească în lenjerie feminină. Era rezistent la lovituri, îl pălmuiam cu mare plăcere, ba rezista și la șuturile mele în cur, pe care ezitam să le dau altor sclavi. Îi plăcea mai ales să fie umilit, avea un vibrator, mai multe dildouri din cauciuc, și o dată am venit cu o sclavă care l-a posedat cu vibratorul agățat de o curea , în vreme ce el, rujat, cu mărgele și cercei, și în lenjerie feminină, servea masa. Însă, după o vreme, a plecat și el în Vest, înscriindu-se la un club de culturism de acolo. Cam așa au făcut cei mai mulți membri ai comunității LGBT de atunci, căci în epocă homosexualitatea era -teoretic- interzisă încă, iar BDSM-ul nu e recunoscut nici astăzi.

NADIA
Nadia a fost prima mea masochistă veritabilă, pe care mi-am exersat instinctele sadice la un nivel mult mai mare decît cel pe care îl avusesem pînă atunci. O fată înaltă, slabă, cu privire halucinantă, brunetă cu părul lung, mare iubitoare de suferință extremă. Ne-am întîlnit la o petrecere în casa unui sclav, și acele mele au impresionat-o, ca și forța palmelor mele. Îi plăcea să fie biciuită la sînge, și mai ales să fie lovită peste tălpi. O violam de-a dreptul, după ce o umpleam de sînge, în vreme ce ea mă înjura și mă porcărea în tot felul. Avea o colecție de bice ce ar stîrni invidia oricărei sadice de azi, cred că erau peste douăzeci, iar în beciul casei avea un adevărat atelier de tortură, cu tot soiul de instalații, pentru care plătise din greu, căci era foarte bogată. Părinții ei muriseră într-un accident, și ea stătea singură în casa aceea mare, doar o mătușă mai vizitînd-o. Nu știa deloc să gătească, și tocmai pentru talentele mele culinare mă agrea, mai mult. După ce o loveam și o posedam, îmi plăcea să întind mîncare pe corpul ei, și să ling mîncarea astfel expusă.   Făcea multe orgii, împreună cu alți masochiști, avea dildouri de toate mărimile, iar eu îi posedam și-i torturam sau îi obligam să se tortureze între ei. Le plăcea atitudinea mea, dar nu agreau temerile mele, căci nu aveam curaj să pun în aplicare chiar tot ce îmi cereau ei, de exemplu să-i lovesc cu piciorul în coaie, să-i fac să vomite, etc...
 Mătuşa Nadiei nu mă privea deloc cu ochi buni. Observase că, ori de cîte ori vin eu pe la ea, aceasta rămîne foarte obosită şi observase şi urmele de pe trupul ei, deci începuse să îşi pună întrebări. Pînă la urmă, a făcut în aşa fel încît Nadia să se mute în altă casă de-a ei, tocmai pe lîngă Timişoara, căci Nadia începuse să se drogheze, iar mătuşica cea paranoică avea impresia că eu încurajez sau chiar îi furnizez droguri Nadiei. M-a ameninţat că mă dă pe mîna poliţiei dacă o mai caut, aşa că am abandonat-o, mai ales că era şi distanţa uriaşă... Mi-a trimis cîteva scrisori disperate, dar pînă la urmă se pare că şi-a găsit un alt Stăpîn, căci nu m-a mai căutat.

Au fost, bineînţeles şi alţi sclavi care mi-au marcat existenţa, dar aceştia trei mi-au oferit cel mai mult în domeniul experienţei. Daniel m-a ajutat să îmi dau seama că limitele nu sînt aşa de importante în BDSM. Cornel m-a făcut să înţeleg că aspectul nu chiar aşa de important, şi că e mult mai excitant să posezi şi să umileşti persoane masive, căci izbînda e cu atît mai mare cu cît cel dominat e mai mare şi puternic. Iar Nadia mi-a demonstrat că se poate obţine plăcere din suferinţă adevărată, şi că un sadic poate fi iubit tocmai pentru suferinţa pe care o oferă, nu pentru sex.
  Dar, la vremea respectivă, eu încă nu îmi dădeam seama de importanţa experienţei cîştigate cu aceştia... Eram încă un novice.

Să mai și rîdem: Prima mea ședință de dominare...

Ca să vă mai îndulcesc un piculeț pilula, vă voi povesti aici cum a fost prima mea ședință de dominare (ca de tortură nici nu se punea problema). O ”ședință” așa de penibilă, că mă cuprinde groaza numai cînd îmi amintesc de ea.
 Eram, deci, student la București. Cum încă din adolescență îmi plăcea să îmi imaginez că torturez și umilesc persoane, iar după Revoluție am descoperit că există și alte persoane ce gîndesc ca mine și chiar vor să fie torturate și umilite, am decis să mă arunc cu capul înainte în vîrtejul mișcării sadomaso (termenul de BDSM încă nu pătrunsese la noi, fetișurile fiind asimilate tot cu sadomasochismul). Am dat deci niște anunțuri lălîi prin reviste de gen (mai ales prin RENDEZ-VOUS MAGAZINE și SEXY HOT LIFE), unde căutam amatori pentru îndeplinirea fanteziilor mele...bolnave. Precizez că pe atunci în nici un caz nu mă consideram sadic, și îmi plăcea să practic mai degraba sexul cu unele perversiuni.BDSM: legare, suspendare, bătăi la popou, mușcături, sex oral,sex anal, penetrare cu diverse obiecte,etc... Nu practicam nici uro, nici nu-mi dădeam curul la lins, căci mă pupam cu sclavii și mai ales sclavele la greu, și mi se părea scîrbos să pup o muie care m-a lins în cur sau în care m-am pișat :))  Singurul lucru care mă deosebea de alți practicanți de soiul meu erau acele, căci aveam o mică trusă de ace bine garnisită, cu de la ace de seringă și ace de cusut, și pînă la ace pt acupunctură ori bolduri mari cu bilă în cap. Altfel, trusa mea de instrumente era la fel de jalnică ca și mine: consta in cîteva bucăți de funie, un ghem de sfoară, o sticlă cu gîtul foarte lung, (pe post de dildo),cîteva nuiele, o centură, și...cam atît.

Pe vremea aia internetul nu exista, sau era ,oricum inaccesibil. Ca să te poți întîlni cu cineva necunoscut, dădeai anunț în reviste de gen, și stabileai întîlnirile prin poștă sau la telefoane publice, cu cartelă, căci nici mobile nu erau, încă. Am dat sute de telefoane, mîncînd grămezi de bani, ca să discut cu tot soiul de amețiți ce voiau doar sex și căutau relații, sau chiar mă confundau cu vreo gagică :))  Iar minute grastis nu-ți dădea nimeni. Am discutat cu fete și băieți care numai să facă pasul cel mare nu se hotărau. Și, în plus, mă căutau numai lungani și grăsani, urîți ca naiba și cu mutre blegi sau disperate, deși precizasem clar în anunțuri că voiam tipi minioni și supli, sau tipe faine.
Luni de zile am pierdut vremea de pomană, și începusem să disper. Mulți renunțau în ultimul moment, de ajunsesem să turbez de furie.
 Pînă la urmă, am hotărît să mă arunc asupra primei victime care îmi va ieși in cale, și să văd ce-o ieși. Fată, băiat, urît, frumos, deștept, prost... cur să aibă și piele bună de bătucit! Și prima mea experiență avea să se desfășoare astfel undeva pe lîngă Piața Sudului, în spălătoria unui bloc cu zece etaje, în compania unui lungan plin de coșuri, pe care îl chema Adrian sau Andrei.
 Acesta era singurul dintre cei cu care corespondam care îmi punea la dispoziție și un spațiu oarecare, căci eu locuiam in gazdă la o bătrînă in Militari, și nu aveam spațiu. Și ce mai ședință a mai ieșit... mamă,mamă!

Ne-am întîlnit la stația de metrou, și prima impresie a mea despre el nu era deloc prea pozitivă: era un lugan de vreun metru nouăzeci, plin de coșuri, cu părul cam zburlit, buze groase și ochi spălăciți... ce mai!... O frumusețe! :)) Mi s-a pus un nod în gît, dar hotărîsem să merg pînă la capăt, orice s-ar întîmpla. Am zîmbit bleg și l-am urmat pînă la ”CUIBUȘORUL DE NEBUNII” unde urma să se petreacă marele fîs: o spălătorie în care Adrian pusese niște cîrpe pe jos pe post de saltea. Adusese și el niște sfoară și ...o mătură.
Îmi venea oarecum greu să încep, și l-am întrebat cum facem.  El a propus sîne dezbrăcăm mai întîi, iar eu să îl leg, ceea ce am și făcut. Contrar a ceea ce mă așteptam, nu mă excitasem deloc. Și nu era de mirare, căci fiind mai degrabă fetișist, eu acordam o foarte mare atenție aspectului fizic și vîrstei, iar grașii și lunganii nu mă excitau deloc. Iar privirea lui pofticioasă și zîmbetul libidinos și unsuros mă blocau și mai mult. Eu eram frumușel, față de el, făceam sport, aveam picioare faine și musculoase, eram bine clădit și o figură net mai simpatică (nu ca azi!), iar ăla parcă era Moartea-n-vacanță! Nu mai spun că avea penisul mai lung ca al meu, și mă simțeam parcă dominat de el, atît prin lunginea pulei cît și prin statură. Doar ouăle mele erau mai groase ca ale lui, dar chestia asta nu mă făcea să mă simt deloc mai bine!

Nu știam ce să fac, îmi zburaseră din cap toate etapele operațiunii, atît de bine puse la punct din vreme. Am început să îl întreb ca prostul ce ar trebui să îi fac, și el, pricepînd că m-am blocat, a început să îmi dea idei. L-am întins pe spate, cu mîinile legate, și am început să îl pălmuiesc peste buci și pulpe, din ce în ce mai tare. L-am masturbat o vreme, dar nici el nu avea experiență, așa că a rămas bleg, ca și mine. Pînă la urmă, i-am înfipt două ace de cusut în sfîrcuri și vreo trei în prepuț, apoi am încercat să-l fut în cur, dar... fără succes. Ca să mă răzbun pe lipsa de erecție, am luat o bucată de funie și am început să-l alerg prin cameră, biciuindu-l cu funia peste spate, gît, buci, tălpi, pînă ce a spus că a obosit. Atunci am încercat să i-o trag iarăși dar tot degeaba. I-am dat-o la supt, și într-un final am ejaculat bleg și fară nici o plăcere. Am mai utilizat oleacă biciul improvizat, lovindu-l la subțiori, spatele genunchilor, piept, în jurul penisului (locuri pe care mi le indica el), apoi, văzînd că nu mai am nici un chef, l-am dezlegat, ne-am îmbrăcat, și am șters-o la iuțeală. O vecină care venise să pună rufe la uscat s-a uitat în urma noastră ca la doi strigoi. Nu m-am mai întors niciodată acolo, și nici nu l-am mai căutat pe acel Andei/Adrian niciodată. Și nici el pe mine!

Mai tîrziu am înțeles că în BDSM nu contează de fapt sexul, iar aspectul și vîrsta nu au nici o relevanță, căci a domina nu înseamnă a face sex, ci a poseda în scop de umilire, dar aveau să treacă vreo trei ani pînă ce aveam să aflu chestia asta...

Precizări

Cînd am pus la punct realizarea acestui blog, aveam în vedere slaba răspîndire în rîndul publicului din România a ideilor despre practicile BDSM hard ,și lipsa de preocupare reală a profesioniștilor din domeniu pentru educarea amatorilor și începătorilor în ale sadomasochismului. Cu exceptia defunctului BDSMFORUM, nimeni nu mai prezenta anumite chestii considerate prea umilitoare, ilegale sau periculoase, sau acestea erau prezentate extrem de vag, în treacăt, ca niște chestii ireale sau imposibil de practicat.
Ori, scopul declarat al acestui blog este în primul rînd acela de a prezenta adevărata lume a sadomasochismului, care se deosebește de fetișism așa cum și fimele sexy se deosebesc de cele porno, sau cum muzica simfonică se deosebește radical de cea rock. Căci sadomasochismul are un alt scop decît fetișismul, are un cod de comportament foarte strict, o ierarhie bine definită, iar expresiile de „umilire„, „dominare„ și „tortură„ au un alt înțeles decît în fetișism.
De aceea, aici eu nu prezint de fapt experiențe personale, decît doar în măsura în care acestea pot prezenta mai bine anumite practici sau tehnici pe care le utilizez și eu, sau imi pot prezenta mai bine propriul potențial și mă fac mai bine înțeles de eventualii amatori ce doresc să participe la ședințele mele.
De aceea, chiar și atunci cînd răspund unor indivizi pe sait, o fac doar dacă raspunsul meu  va lămuri un număr mai mare de persoane, cărora nu va mai trebui sa le fac "instructaj" separat, ca să zic așa.

Pentru Pannini, cu privire la castrare și emasculare

1.-Da, ai dreptate, în România subiectul este interzis, captivant, misterios și incitant. Castrarea și emascularea nu au constituit practic niciodată subiecte de cercetare ptr specialiștii români, care nu fac altceva decît să preia ideile altora, iar în domeniul BDSM cercetarea e și mai slabă. Dar se pare că mă voi sacrifica eu, și in curînd voi începe o serie de articole care vor lămuri problema castrărilor și emasculărilor prin metode BDSM, ca un soi de ghid pentru Dominele și sclavii interesați.
2.-Curioasa are dreptate: castrare înseamnă extirparea testiculelor sau ovarelor, ptr a împiedica reproducerea și/sau a efemina subiectul, iar emascularea e un soi de mutilare fizică executată mai ales în scop punitiv. Însă, prin extensie, prin castrare se înțelege îndeobște orice operație sau mutilare executată asupra organelor bărbatești de reproducere, menite să împiedice realizarea actului sexual, deci și cei doi  cam au dreptate.
3.-Imaginea respectivă, cu tipul emasculat total, poate fi ușor accesată: te duci la sadomasocial.com și cauți la poze. Nu-ți trebuie nici logare,nici validare... nimic... Accesezi poza gratuit. Succes!
În plus, acela este un sait serios, axat pe BDSM hard, unde nu există subiecte tabu, și nici supraveghetori cu pretenții de moderatori, ca pe varza pe care se zbenguie amintita Curioasă. Deci acolo găsești, sau poți cere informații despre orice fel de practici de gen, și nimeni nu o să îți sară în cap, zicîndu-ți că ești nebun, doar pentru că ai un comportament real sau pentru că îți plac chestii cam bizare, ilegale ,ori periculoase.

Atitudine

Din nefericire, BDSM- ul românesc continuă să fie în mîinile unor indivizi care fac tot posibilul să nu se dezvolte o mișcare serioasă BDSM la noi. Și asta se vede din lipsa de atitudine pe  care o afișează diverse personaje rătăcite prin spațiul public local. Personaje ce se declară practicante de BDSM, dar care se comportă exact ca niște țoape staliniste puse de Partid să cenzureze cam tot ce nu e conform cu normele ”de sus”, și care confundă o  mișcare sexuală foarte diferită cu amorul animalic de duzină.
 Pînă nu scăpăm de aceștia, n-avem nici o șansă să devenim -cît de cît- legali!

Iar BDSMRO.RO...

Nici n-am intrat bine pe BDSMRO.RO, că am și fost interzis pe vreo două luni. Și asta pentru că am intrat în conflict cu moderatorii, care sînt de fapt niște cenzuratori veritabili, nu moderatori. Din cîte îmi dau eu, seama, sărmanul sait a devenit un soi de pușcărie, de lagăr, în care atitudinea veritabilă nu e dorită, și unde participanții la discuții sînt mai ceva supravegheați și cenzurați decît pe un sait de minori instituționaliuzați. Rolul supraveghetorilor acolo nu e să modereze, ci să interzică devierile de limbaj și discuțiile despre subiecte neagreate de autorități și puriști. O porcărie!
|Bietul forum a devenit un soi de forum de tip nordcoreean, unde trebuie să lauzi moderatorii şi activitatea lor, să te comporţi ca pe un forum de gagici virgine, ca să nu răneşti la sentiment vreun sclav virgin, şi să discuţi doar despre ce e legal -încă- în România. Discuţiile despre practici hard sau bizar nu sînt permise, şi se pare că pînă şi  discuţiile private sînt supravegheate şi poate chiar şi înregistrate.
  Halal sait BDSM!