Cum am devenit sadic profesionist I

După semi-eșecul cu Adrian/Andrei, au continuat alte cîteva semi-eșecuri cu alți aiuriți de soiul lui. Mă căutau mai ales tipi virgini, care habar nu aveau cu ce se mănîncă sadomaso, dar care credeau că a fi futut în cur e suprema umilință pe care o poate suporta un bărbat. Deși dădeam la greu anunțuri în care precizam clar că doresc tipi și tipe minioni/e și subțirei/le, parcă făcuseră înțelegere secretă toți lunganii și grăsanii din București să sară călare pe mine, că numai de din ăștia aveam parte! Și mai erau și pretențioși la culme, aveau tot soiul de fetișuri la fel de aiurite ca și ei, și eu eram foarte dezamăgit și iritat. Nu mai spun că practicam totul doar de amorul artei, și pierdeam o grămadă de parale doar ca să satisfac sexual niște muiști care își imaginau că eu sînt deosebit de încîntat că îmi sug pula niște handralăi pe care nimeni nu îi voia. Mi se acrise!
  Practicam în continuare doar chestii strict consensuale, cu limite bine stabilite, și acordam o atenție deosebită aspectului fizic și mai ales vîrstei. Am refuzat o mulțime de maturi, căci mi se păreau prea bătrîni, chiar dacă îmi ofereau spațiu si chiar erau dispuși să plătească. Refuzam însă cu indignare să mă las plătit, îmi plăteam deplasările, masa, cazarea... căci consideram -ca orice începător- că ceea ce făceam eu era sex, și nu eram vreo cocotă, să fiu plătit pentru plăcerea primită și oferită! :)) O singură dată am acceptat să mi se ramburseze drumul,căci mă dusesem tocmai la Suceava, cheltuisem peste limită, și nu îmi mai ajungeau banii. Dar pe drumul de întoarcere m-am simțit ca o cocotă ieftină!
  Îmi pusesem la punct trusa de instrumente, cumpărasem și niște ace de acupunctură plus niște bolduri mari, cu gămălii rotunde (foarte impresionante și dureroase), aveam și cîteva bice improvizate din funii împletite, un soi de dildo improvizat dintr-o coadă de mătură polizat și ceruit, mai multe curele, și chiar și un soi de kimono pe post de costum, plus o mască de pînză. Dar foloseam la greu tot ce găseam la fața locului: de la tigăi cu care plesneam sclavii peste buci, la tacîmuri cu cozi groase și rotunjite sau făcălețe cu care-i penetram, mături de care-i imobilizam, oale în care-i obligam să-și vîre genunchii și mîinile și să se tîrască așa prin încăpere, lenjerie feminină în care îi îmbrăcam, etc... Aveam de pe atunci o fantezie extraordinară, care mă făcea foarte căutat și gustat, putînd să utilizez cele mai neașteptate instrumente pentru a-mi mulțumi sclavii și poftele. Dar încă nu îmi utilizam la maximum potențialul, neavînd de unde învăța cum trebuie să se comporte un Stăpîn veritabil sau un sadic. Și încă mai aveam de așteptat...

DANIEL
 Daniel a fost primul meu sclav veritabil, și cel care corespundea cel mai mult cu dorințele mele. Un băiat frumușel, minion, suplu, dulce, cu pulică micuță și poponeț rotunjor... :o duceață! Mă simţeam extraordinar cînd îl posedam, îmi plăcea la culme să-i frămînt pulica în pumn în vreme ce îl penetram pe la spate sau întins pe spate, pe masă. Îi sărutam avid buzele plinuțe, și-l pupam peste tot, mușcîndu-l ușurel, făcîndu-l să țipe de plăcere. Era altceva, după seria neagră de lungani și grăsani care mă exasperaseră.
 Daniel era însă masochist veritabil, și jocurile mele cu el se terminau mai întotdeauna cu multe ace înfipte în locuri inedite, pe care mi le indica el, sau cu bătăi și biciuiri care mă cam speriau. De la o vreme îmi cerea să las limitele la o parte, să îmi dau drumul, să nu îi mai cer părerea și să las fantezia mea sadică să-și urmeze cursul, dar mie îmi era frică, și nu înțelegeam. Ceva mă ținea în loc, mă temeam că dacă voi depăși niște limite îi voi face rău și îl voi pierde. Pînă la urmă el a plecat, s-a mutat la Constanța, iar mai apoi a emigrat în Vest.

CORNEL
 Un alt sclav care mi-a marcat existența. Cornel era un culturist, un tip foarte puternic, însă și deosebit de blînd. Cînd l-am întîlnit prima dată, la el acasă, am fost speriat de masivitatea lui. Făceam și eu ceva culturism pe atunci, dar nu mă comparam nici pe departe cu musculosul ăla. Am vrut să o șterg, dar, simțind că nu am încredere, bietul Cornel a izbucnit în plîns și m-a implorat să nu îl abandonez, căci nu găsea nici o Stăpînă sau Stăpîn, și era disperat. S-a așezat în genunchi în fața mea și a dus mîinile la spate, și m-a implorat să îl leg și să îi fac orice vreau, căci nu va protesta. După cîteva clipe de nehotărîre, m-am decis să încerc totuși, și i-am legat la iuțeală mîinile și picioarele (aveam lațuri pregătite din timp, iar de la Daniel și alți sclavi învățasem să fac rapid legături antebraț pe antebraț), l-am dezbrăcat de halatul de baie pe care îl purta și l-am observat cu atenție. Avea și el o pulă cam ca a mea, dar cu ouă mai mici, epilat paste tot, însă Mamă-Doamne, ce mușchi mai avea! Îmi era chiar teamă că poate rupe funiile și să sară la mine să mi-o tragă! :)) Dar bietul Cornel era submisiv veritabil, și am fost foarte plăcut impresionat de plăcerea pe care am simțit-o posedîndu-l, în vreme ce îi frămîntam carnația musculoasă. Cur strîmt, buze dulci, carne plăcută de mușcat, docilitate neobișnuită pentru masivitatea lui... Un deliciu! Am revenit cu plăcere la el, știa să și gătească foarte bine, și uneori îl îmbrăcam în fată și-l puneam să gătească în lenjerie feminină. Era rezistent la lovituri, îl pălmuiam cu mare plăcere, ba rezista și la șuturile mele în cur, pe care ezitam să le dau altor sclavi. Îi plăcea mai ales să fie umilit, avea un vibrator, mai multe dildouri din cauciuc, și o dată am venit cu o sclavă care l-a posedat cu vibratorul agățat de o curea , în vreme ce el, rujat, cu mărgele și cercei, și în lenjerie feminină, servea masa. Însă, după o vreme, a plecat și el în Vest, înscriindu-se la un club de culturism de acolo. Cam așa au făcut cei mai mulți membri ai comunității LGBT de atunci, căci în epocă homosexualitatea era -teoretic- interzisă încă, iar BDSM-ul nu e recunoscut nici astăzi.

NADIA
Nadia a fost prima mea masochistă veritabilă, pe care mi-am exersat instinctele sadice la un nivel mult mai mare decît cel pe care îl avusesem pînă atunci. O fată înaltă, slabă, cu privire halucinantă, brunetă cu părul lung, mare iubitoare de suferință extremă. Ne-am întîlnit la o petrecere în casa unui sclav, și acele mele au impresionat-o, ca și forța palmelor mele. Îi plăcea să fie biciuită la sînge, și mai ales să fie lovită peste tălpi. O violam de-a dreptul, după ce o umpleam de sînge, în vreme ce ea mă înjura și mă porcărea în tot felul. Avea o colecție de bice ce ar stîrni invidia oricărei sadice de azi, cred că erau peste douăzeci, iar în beciul casei avea un adevărat atelier de tortură, cu tot soiul de instalații, pentru care plătise din greu, căci era foarte bogată. Părinții ei muriseră într-un accident, și ea stătea singură în casa aceea mare, doar o mătușă mai vizitînd-o. Nu știa deloc să gătească, și tocmai pentru talentele mele culinare mă agrea, mai mult. După ce o loveam și o posedam, îmi plăcea să întind mîncare pe corpul ei, și să ling mîncarea astfel expusă.   Făcea multe orgii, împreună cu alți masochiști, avea dildouri de toate mărimile, iar eu îi posedam și-i torturam sau îi obligam să se tortureze între ei. Le plăcea atitudinea mea, dar nu agreau temerile mele, căci nu aveam curaj să pun în aplicare chiar tot ce îmi cereau ei, de exemplu să-i lovesc cu piciorul în coaie, să-i fac să vomite, etc...
 Mătuşa Nadiei nu mă privea deloc cu ochi buni. Observase că, ori de cîte ori vin eu pe la ea, aceasta rămîne foarte obosită şi observase şi urmele de pe trupul ei, deci începuse să îşi pună întrebări. Pînă la urmă, a făcut în aşa fel încît Nadia să se mute în altă casă de-a ei, tocmai pe lîngă Timişoara, căci Nadia începuse să se drogheze, iar mătuşica cea paranoică avea impresia că eu încurajez sau chiar îi furnizez droguri Nadiei. M-a ameninţat că mă dă pe mîna poliţiei dacă o mai caut, aşa că am abandonat-o, mai ales că era şi distanţa uriaşă... Mi-a trimis cîteva scrisori disperate, dar pînă la urmă se pare că şi-a găsit un alt Stăpîn, căci nu m-a mai căutat.

Au fost, bineînţeles şi alţi sclavi care mi-au marcat existenţa, dar aceştia trei mi-au oferit cel mai mult în domeniul experienţei. Daniel m-a ajutat să îmi dau seama că limitele nu sînt aşa de importante în BDSM. Cornel m-a făcut să înţeleg că aspectul nu chiar aşa de important, şi că e mult mai excitant să posezi şi să umileşti persoane masive, căci izbînda e cu atît mai mare cu cît cel dominat e mai mare şi puternic. Iar Nadia mi-a demonstrat că se poate obţine plăcere din suferinţă adevărată, şi că un sadic poate fi iubit tocmai pentru suferinţa pe care o oferă, nu pentru sex.
  Dar, la vremea respectivă, eu încă nu îmi dădeam seama de importanţa experienţei cîştigate cu aceştia... Eram încă un novice.

Să mai și rîdem: Prima mea ședință de dominare...

Ca să vă mai îndulcesc un piculeț pilula, vă voi povesti aici cum a fost prima mea ședință de dominare (ca de tortură nici nu se punea problema). O ”ședință” așa de penibilă, că mă cuprinde groaza numai cînd îmi amintesc de ea.
 Eram, deci, student la București. Cum încă din adolescență îmi plăcea să îmi imaginez că torturez și umilesc persoane, iar după Revoluție am descoperit că există și alte persoane ce gîndesc ca mine și chiar vor să fie torturate și umilite, am decis să mă arunc cu capul înainte în vîrtejul mișcării sadomaso (termenul de BDSM încă nu pătrunsese la noi, fetișurile fiind asimilate tot cu sadomasochismul). Am dat deci niște anunțuri lălîi prin reviste de gen (mai ales prin RENDEZ-VOUS MAGAZINE și SEXY HOT LIFE), unde căutam amatori pentru îndeplinirea fanteziilor mele...bolnave. Precizez că pe atunci în nici un caz nu mă consideram sadic, și îmi plăcea să practic mai degraba sexul cu unele perversiuni.BDSM: legare, suspendare, bătăi la popou, mușcături, sex oral,sex anal, penetrare cu diverse obiecte,etc... Nu practicam nici uro, nici nu-mi dădeam curul la lins, căci mă pupam cu sclavii și mai ales sclavele la greu, și mi se părea scîrbos să pup o muie care m-a lins în cur sau în care m-am pișat :))  Singurul lucru care mă deosebea de alți practicanți de soiul meu erau acele, căci aveam o mică trusă de ace bine garnisită, cu de la ace de seringă și ace de cusut, și pînă la ace pt acupunctură ori bolduri mari cu bilă în cap. Altfel, trusa mea de instrumente era la fel de jalnică ca și mine: consta in cîteva bucăți de funie, un ghem de sfoară, o sticlă cu gîtul foarte lung, (pe post de dildo),cîteva nuiele, o centură, și...cam atît.

Pe vremea aia internetul nu exista, sau era ,oricum inaccesibil. Ca să te poți întîlni cu cineva necunoscut, dădeai anunț în reviste de gen, și stabileai întîlnirile prin poștă sau la telefoane publice, cu cartelă, căci nici mobile nu erau, încă. Am dat sute de telefoane, mîncînd grămezi de bani, ca să discut cu tot soiul de amețiți ce voiau doar sex și căutau relații, sau chiar mă confundau cu vreo gagică :))  Iar minute grastis nu-ți dădea nimeni. Am discutat cu fete și băieți care numai să facă pasul cel mare nu se hotărau. Și, în plus, mă căutau numai lungani și grăsani, urîți ca naiba și cu mutre blegi sau disperate, deși precizasem clar în anunțuri că voiam tipi minioni și supli, sau tipe faine.
Luni de zile am pierdut vremea de pomană, și începusem să disper. Mulți renunțau în ultimul moment, de ajunsesem să turbez de furie.
 Pînă la urmă, am hotărît să mă arunc asupra primei victime care îmi va ieși in cale, și să văd ce-o ieși. Fată, băiat, urît, frumos, deștept, prost... cur să aibă și piele bună de bătucit! Și prima mea experiență avea să se desfășoare astfel undeva pe lîngă Piața Sudului, în spălătoria unui bloc cu zece etaje, în compania unui lungan plin de coșuri, pe care îl chema Adrian sau Andrei.
 Acesta era singurul dintre cei cu care corespondam care îmi punea la dispoziție și un spațiu oarecare, căci eu locuiam in gazdă la o bătrînă in Militari, și nu aveam spațiu. Și ce mai ședință a mai ieșit... mamă,mamă!

Ne-am întîlnit la stația de metrou, și prima impresie a mea despre el nu era deloc prea pozitivă: era un lugan de vreun metru nouăzeci, plin de coșuri, cu părul cam zburlit, buze groase și ochi spălăciți... ce mai!... O frumusețe! :)) Mi s-a pus un nod în gît, dar hotărîsem să merg pînă la capăt, orice s-ar întîmpla. Am zîmbit bleg și l-am urmat pînă la ”CUIBUȘORUL DE NEBUNII” unde urma să se petreacă marele fîs: o spălătorie în care Adrian pusese niște cîrpe pe jos pe post de saltea. Adusese și el niște sfoară și ...o mătură.
Îmi venea oarecum greu să încep, și l-am întrebat cum facem.  El a propus sîne dezbrăcăm mai întîi, iar eu să îl leg, ceea ce am și făcut. Contrar a ceea ce mă așteptam, nu mă excitasem deloc. Și nu era de mirare, căci fiind mai degrabă fetișist, eu acordam o foarte mare atenție aspectului fizic și vîrstei, iar grașii și lunganii nu mă excitau deloc. Iar privirea lui pofticioasă și zîmbetul libidinos și unsuros mă blocau și mai mult. Eu eram frumușel, față de el, făceam sport, aveam picioare faine și musculoase, eram bine clădit și o figură net mai simpatică (nu ca azi!), iar ăla parcă era Moartea-n-vacanță! Nu mai spun că avea penisul mai lung ca al meu, și mă simțeam parcă dominat de el, atît prin lunginea pulei cît și prin statură. Doar ouăle mele erau mai groase ca ale lui, dar chestia asta nu mă făcea să mă simt deloc mai bine!

Nu știam ce să fac, îmi zburaseră din cap toate etapele operațiunii, atît de bine puse la punct din vreme. Am început să îl întreb ca prostul ce ar trebui să îi fac, și el, pricepînd că m-am blocat, a început să îmi dea idei. L-am întins pe spate, cu mîinile legate, și am început să îl pălmuiesc peste buci și pulpe, din ce în ce mai tare. L-am masturbat o vreme, dar nici el nu avea experiență, așa că a rămas bleg, ca și mine. Pînă la urmă, i-am înfipt două ace de cusut în sfîrcuri și vreo trei în prepuț, apoi am încercat să-l fut în cur, dar... fără succes. Ca să mă răzbun pe lipsa de erecție, am luat o bucată de funie și am început să-l alerg prin cameră, biciuindu-l cu funia peste spate, gît, buci, tălpi, pînă ce a spus că a obosit. Atunci am încercat să i-o trag iarăși dar tot degeaba. I-am dat-o la supt, și într-un final am ejaculat bleg și fară nici o plăcere. Am mai utilizat oleacă biciul improvizat, lovindu-l la subțiori, spatele genunchilor, piept, în jurul penisului (locuri pe care mi le indica el), apoi, văzînd că nu mai am nici un chef, l-am dezlegat, ne-am îmbrăcat, și am șters-o la iuțeală. O vecină care venise să pună rufe la uscat s-a uitat în urma noastră ca la doi strigoi. Nu m-am mai întors niciodată acolo, și nici nu l-am mai căutat pe acel Andei/Adrian niciodată. Și nici el pe mine!

Mai tîrziu am înțeles că în BDSM nu contează de fapt sexul, iar aspectul și vîrsta nu au nici o relevanță, căci a domina nu înseamnă a face sex, ci a poseda în scop de umilire, dar aveau să treacă vreo trei ani pînă ce aveam să aflu chestia asta...

Precizări

Cînd am pus la punct realizarea acestui blog, aveam în vedere slaba răspîndire în rîndul publicului din România a ideilor despre practicile BDSM hard ,și lipsa de preocupare reală a profesioniștilor din domeniu pentru educarea amatorilor și începătorilor în ale sadomasochismului. Cu exceptia defunctului BDSMFORUM, nimeni nu mai prezenta anumite chestii considerate prea umilitoare, ilegale sau periculoase, sau acestea erau prezentate extrem de vag, în treacăt, ca niște chestii ireale sau imposibil de practicat.
Ori, scopul declarat al acestui blog este în primul rînd acela de a prezenta adevărata lume a sadomasochismului, care se deosebește de fetișism așa cum și fimele sexy se deosebesc de cele porno, sau cum muzica simfonică se deosebește radical de cea rock. Căci sadomasochismul are un alt scop decît fetișismul, are un cod de comportament foarte strict, o ierarhie bine definită, iar expresiile de „umilire„, „dominare„ și „tortură„ au un alt înțeles decît în fetișism.
De aceea, aici eu nu prezint de fapt experiențe personale, decît doar în măsura în care acestea pot prezenta mai bine anumite practici sau tehnici pe care le utilizez și eu, sau imi pot prezenta mai bine propriul potențial și mă fac mai bine înțeles de eventualii amatori ce doresc să participe la ședințele mele.
De aceea, chiar și atunci cînd răspund unor indivizi pe sait, o fac doar dacă raspunsul meu  va lămuri un număr mai mare de persoane, cărora nu va mai trebui sa le fac "instructaj" separat, ca să zic așa.

Pentru Pannini, cu privire la castrare și emasculare

1.-Da, ai dreptate, în România subiectul este interzis, captivant, misterios și incitant. Castrarea și emascularea nu au constituit practic niciodată subiecte de cercetare ptr specialiștii români, care nu fac altceva decît să preia ideile altora, iar în domeniul BDSM cercetarea e și mai slabă. Dar se pare că mă voi sacrifica eu, și in curînd voi începe o serie de articole care vor lămuri problema castrărilor și emasculărilor prin metode BDSM, ca un soi de ghid pentru Dominele și sclavii interesați.
2.-Curioasa are dreptate: castrare înseamnă extirparea testiculelor sau ovarelor, ptr a împiedica reproducerea și/sau a efemina subiectul, iar emascularea e un soi de mutilare fizică executată mai ales în scop punitiv. Însă, prin extensie, prin castrare se înțelege îndeobște orice operație sau mutilare executată asupra organelor bărbatești de reproducere, menite să împiedice realizarea actului sexual, deci și cei doi  cam au dreptate.
3.-Imaginea respectivă, cu tipul emasculat total, poate fi ușor accesată: te duci la sadomasocial.com și cauți la poze. Nu-ți trebuie nici logare,nici validare... nimic... Accesezi poza gratuit. Succes!
În plus, acela este un sait serios, axat pe BDSM hard, unde nu există subiecte tabu, și nici supraveghetori cu pretenții de moderatori, ca pe varza pe care se zbenguie amintita Curioasă. Deci acolo găsești, sau poți cere informații despre orice fel de practici de gen, și nimeni nu o să îți sară în cap, zicîndu-ți că ești nebun, doar pentru că ai un comportament real sau pentru că îți plac chestii cam bizare, ilegale ,ori periculoase.

Atitudine

Din nefericire, BDSM- ul românesc continuă să fie în mîinile unor indivizi care fac tot posibilul să nu se dezvolte o mișcare serioasă BDSM la noi. Și asta se vede din lipsa de atitudine pe  care o afișează diverse personaje rătăcite prin spațiul public local. Personaje ce se declară practicante de BDSM, dar care se comportă exact ca niște țoape staliniste puse de Partid să cenzureze cam tot ce nu e conform cu normele ”de sus”, și care confundă o  mișcare sexuală foarte diferită cu amorul animalic de duzină.
 Pînă nu scăpăm de aceștia, n-avem nici o șansă să devenim -cît de cît- legali!

Iar BDSMRO.RO...

Nici n-am intrat bine pe BDSMRO.RO, că am și fost interzis pe vreo două luni. Și asta pentru că am intrat în conflict cu moderatorii, care sînt de fapt niște cenzuratori veritabili, nu moderatori. Din cîte îmi dau eu, seama, sărmanul sait a devenit un soi de pușcărie, de lagăr, în care atitudinea veritabilă nu e dorită, și unde participanții la discuții sînt mai ceva supravegheați și cenzurați decît pe un sait de minori instituționaliuzați. Rolul supraveghetorilor acolo nu e să modereze, ci să interzică devierile de limbaj și discuțiile despre subiecte neagreate de autorități și puriști. O porcărie!
|Bietul forum a devenit un soi de forum de tip nordcoreean, unde trebuie să lauzi moderatorii şi activitatea lor, să te comporţi ca pe un forum de gagici virgine, ca să nu răneşti la sentiment vreun sclav virgin, şi să discuţi doar despre ce e legal -încă- în România. Discuţiile despre practici hard sau bizar nu sînt permise, şi se pare că pînă şi  discuţiile private sînt supravegheate şi poate chiar şi înregistrate.
  Halal sait BDSM!

Alte răspunsuri

PAPOOSE (mail): -N-am dispărut,după cum bine vezi.Dar viața mea nu înseamnă doar BDSM, și mai am și alte probleme,și trebuie să le rezolv.
 Problemele prezentate de tine nu pot fi rezolvate doar într-o perioadă scurtă, și absența unei mișcări BDSM unite la noi face imposibilă o rezolvare serioasă. Sîntem încă tolerați, nu recunoscuți. Ce să-i faci!...
 SHEMALE înseamnă, în BDSM-ul de limbă engleză, un bărbat ce seamănă cu o femeie (sîni mari,păr lung,piele fină și epilată, aspect general exterior feminin,etc), dar cu penis normal și comportament sexual de obicei masculin sau bisexual.

JEANESCLAVE -Paris (mail): -Problema castrării e una extrem de delicată, deși pentru un sclav dedicat (cum te consideri tu) nu ar trebui să se pună. Da, ai dreptate, virilitatea ta e o parte importantă a corpului tău, ca bărbat, -dar in relațiile tale cu Dominele ce soi de bărbat mai ești și tu? Ce ”bărbat” mai poate fi și acela care e futut în cur de o femeie, după ce i s-au legat coaiele strîns, ca să nu poată avea erecție?! Dacă Domina în chestiune chiar dorește să te angajeze ca sclav servitor pe viață, te poți supune chiar și castrării. Căci ,în lume există multe Dominatoare care își castrează servitorii, căci doar așa îi acceptă ca sclavi servitori, deoarece virilitatea lor le enervează sau chiar le sperie.
 Oricît ți s-ar părea de ciudat, se pare că sclavii eunuci sînt foarte mulțumiți de noua lor situație, și descoperă noi posibilități  de a se satisface erotic, iar faptul că li se permite astfel să rămînă mereu lăngă Stăpîna mult dorită îi umple de mai multă fericire decăt dacă li s-ar permite să o posede o dată sexual...
 Te sfătuiesc însă să stai de vorbă cu alți sclavi castrați sau și cu eunuci,pe bloguri dedicate, și să decizi în cunoștință de cauză, căci după cum bine spunea un castrat: castrarea este definitivă, și trebuie să fii foarte hotărît să faci un asemenea pas !

FRYSS,Zărnești (mail): -Eu torturez și umilesc pe oricine, și nu mă șochează să descopăr (cum crezi tu) că sub un oarecare pseudonim s-ar ascunde nu știu ce vedetă, politician, prelat, magistrat, artist sau mai știu eu cine. Am avut multe surprize la viața mea, și mi-au trecut prin gheare unii oameni despre care nimeni nu s-ar fi aștepteat să fie pasionați de sadomasochism . Dar, bineînțeles că nu am vorbit niciodată despre ei, și daca azi îi mai intîlnesc, mă fac că-i ignor! În BDSM, discreția este vitală, căci altfel rămîi singur!
De asemenea, uneori am avut surpriza să aflu ca vreun/o amator/are de ședințe sadomasao cu care discutasem îndelung și negociasem la sînge condițiile și limitele era de fapt vreun coleg de facultate sau vreun vecin amator, dar m-am comportat exact ca și cu un necunoscut, și ceilalți colegi sau vecini ori cunoscuți nu au aflat nici pîna azi de preferințele acestora ori despre ședințele la care am luat parte împreună. Nici azi nu aș fi prea șocat să aflu că apelează la mine vreo cunoștință, căci BDSM-ul devine din ce în ce mai cunoscut și căutat, și mulți oameni plictisiți de viața lor sexuală tind să caute plăceri în domenii șocante de-a dreptul. N-aș fi uimit nici dacă vreo persoană cunoscută, care ar afla pe căi obscure că sînt un sadic, m-ar aborda direct și mi-ar propune să devină sclava mea. Aș verifica-o pe loc (daca se poate), și aș accepta să-i ofer vreo ședință inițială, dacă demonstrează că știe ce vrea, are atitudinea dorită și eventual pune la dispoziție un spațiu discret. Și, bineînțeles, nimeni nu ar afla despre ce am discutat, ba nici măcar vreun apropo despre acestea nu voi face niciodată!