4- SCLAVII ARTIZANI. O alta categorie de sclavi privilegiati. Erau sclavi ce cunosteau foarte bine o meserie cu mare cautare, sau erau veritabilui artisti intr-un domeniu tehnic oarecare.
Puteau fi bijutieri, fabricanti de arme, inventatori in tehnica, bucatari, cofetari,pantofari,arhitecti, zidari, gradinari, dulgheri, pietrari, sau alte categorii de meseriasi foarte cautati si pretuiti. Costau veritabile averi, si de obicei nu erau trecuti prin teribilele scoli de sclavi. Doar nobilii foarte bogati isi permiteau asemenea artizani, pe care ii plateau de multe ori cu greutatea lor in aur. Erau foarte bine tratati, aproape ca niste oameni liberi, si aveau de obicei in subordine alti sclavi salahori pe care-i foloseau in realizarea operelor lor. Multi nobili importanti se mindreau cu constructiile,mincarurile,podoabele, armele sau gradinile realizate de asemenea artizani.
Nu erau pedepsiti aproape niciodata ,cel putin nu fizic,si de obicei aveau o foarte mare libertate de miscare (aveau insa o suita de paza permanenta), erau foarte bine hraniti, ingrijiti,aveau chiar si servitori personali, si aveau de obicei si drept la viatza sexuala permanenta. Erau un fel de mici stapini, si se comportau ca atare, iar in caz de rascoale se ascundeau odata cu stapinii lor. Ceilalti sclavi ii respectau si se temeau de ei. Multzi dintre acesti sclavi-artizani deveneau libertzi, dupa un numar oarecare de ani de slujire credincioasa si imbogatzire a stapinilor lor.
5- SCLAVII INTELECTUALI. Ca si artizanii, erau o categorie privilegiata, provenind de obicei din rindul nobililor prinsi in razboaie sau in urma unor expeditii de jaf. Erau traducatori,arhitecti inalti,inventatori, filozofi, matematicieni, etc., iar rolul lor de baza era acela de profesori pentru fiii nobililor si motive de epatare a convivilor la ospetze. Aveau deci un rol exclusiv cultural. Erau oameni foarte inteligenti si invatati, si erau de obicei eliberati foarte repede, devenind cetateni romani, caci Roma se mindrea mult cu intelectualitatea ei polivalenta. Erau deci excelent tratatzi si constituiau un fel de podoabe culturale ale lumii inalte. Traiau foarte mult si deveneau de obicei cetatzeni de vaza ai statului adoptiv.
Nu erau trecuti prin scolile de sclavi, nu erau umiliti, aveau oarecare drepturi (viatza sexuala regulata,hrana foarte buna, ingrijiri medicale,absentza batailor,drept la demnitate).Erau mai degraba un soi de prizonieri sau ostatici de lux.
6- SCLAVII AMANTI. Rolul lor era de obicei doar acela de a satisface sexual stapinii si de a constitui un fel de podoabe vii ale caselor in care salasluiau. Proveneau mai ales din tineri si tinere foarte frumosi ce erau rapiti din tzarile lor si initiati in tainele iubirii fizice, in scoli speciale. Aveau o atitudine foarte ingrijita, ceva cultura, se miscau cu gratzie, vorbeau linistit, zimbeau dulce, erau politicosi, aruncau ocheade languroase, erau epilatzi,ingrijiti, parfumati,mereu zimbitori, imbracati foarte elegant si provocator, coafati, cu unghii ingrijite si acoperiti de podoabe scumpe, ei insisi fiind considerati niste veritabile podoabe.
Mincau excelent, erau pofticiosi si mofturosi, aveau suite de servitori ce le intreceau deseori pe cele ale stapinilor lor, se imbaiau foarte des si la orice semn de indispozitie sau boala un medic se afla la capatiiul lor. Erau in genere foarte fandositi, si ii dispretzuiau profund pe ceilalti sclavi. Nu erau niciodata pedepsiti, plingeau si se plingeau des iar poruncile lor trebuiau sa fie respectate intocmai, caci stapinii le admiteau orice capricii, si de aceasta ceilalti sclavi ii urau si-i vorbeau de rau.
Erau experti in arta amorului fizic, deseori fiind si buni declamatori ori cintaretzi, stiind sa isi desfete stapinii in moduri inimaginabile. Nu participau insa la orgiile obisnuite, si nu puteau fi impartiti altor petrecareti decit cind era vorba despre persoane foarte importante, de foarte inalt grad. Puteau da insa mici spectacole cu caracter sexual in fatza comesenilor care erau destul de importanti, insa de obicei erau rezervati doar pentru poftele stapinului.
Mai aveau si un rol estetic, fiind un fel de podoabe vii ale casei, un soi de statui miscatoare, atragind privirile vizitatorilor cu frumusetzea lor.
In caz de rascoala fugeau si se ascundeau unde puteau, caci sclavii razvratiti ii violau si-i ucideau fara mila. La batrinetze deveneau de obicei sclavi-servitori, caci erau foarte blinzi si devotatzi stapinilor.
O categorie aparte de sclave-amante au constituit-o in acele vremuri FECIOARELE. Virginele nubile rapite din tzarile lor beneficiau de un tratament aparte, fara umilintzele si violentzele de care aveau parte ceilalti sclavi. Nu erau transportate sau expuse goale, ba chiar erau transportate in care speciale, pedepsele fizice erau foarte rare si de intensitate foarte scazuta, mincau destul de bine, erau atent ingrijite si tratate in caz de boala,nu erau fortzate sa munceasca, iar scolile obisnuite de dresura le erau necunoscute. Aceasta pentru ca fecioria era deosebit de scumpa, nobilii foarte bogati si pofticiosi ai vremii platind pentru fecioare veritabile averi, de multe ori o singura fecioara valorind cit citeva sute de sclavi obisnuitzi.
Aceste fete erau scolite in scoli speciale, unde invatzau limba noii tzari, atitudinea, sa cinte, sa danseze, fiind apoi vindute , dar nu in pietzele obisnuite de sclavi, ci prin prezentare la casele nobililor de vaza.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu